România a transmis Comisiei Europene raportul bienal în vederea implementării Garanţiei pentru Copii

România a trimis Comisiei Europene (CE) Planul de Acţiune pentru punerea în aplicare a Garanţiei pentru Copii, prin intermediul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţiei (ANPDCA), aflată în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.

Potrivit unui comunicat de presă al ministerului de resort, raportul bienal pentru implementarea Garanţiei pentru Copii, un document tehnic care avea termen de la Comisia Europeană pe 15 martie 2024, detaliază eforturile României de a asigura drepturile fundamentale ale copiilor şi de a combate sărăcia şi excluziunea socială în rândul acestei categorii vulnerabile, scrie Agerpres.

Raportul evidenţiază o serie de măsuri şi politici publice esenţiale concepute pentru a asigura protecţia şi promovarea drepturilor copiilor, în special a celor din categorii vulnerabile.

Astfel, în documentul oficial se menţionează adoptarea unui cadru strategic naţional referitor la combaterea sărăciei şi a inegalităţilor. Unul dintre obiectivele asumate este reducerea numărului de copii afectaţi de sărăcie şi excluziune socială cu cel puţin 500.000 până în 2030, contribuind astfel la obiectivul european de a reduce numărul copiilor afectaţi de acest fenomen cu 5 milioane.

De asemenea, se are în vedere elaborarea unei strategii naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului (2023 - 2027) şi a strategiei naţionale pentru incluziunea socială şi reducerea sărăciei (2022 - 2027), ce vizează reducerea sărăciei şi excluziunii sociale cu 500.000 de copii până la sfârşitul anului 2027, faţă de valoarea de referinţă din 2019.

Conform raportului, implementarea măsurii privind dezvoltarea de servicii de educaţie timpurie va implica dotarea şi construirea a 110 creşe noi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cu un buget aproximativ de 230 milioane de euro, suplimentat ulterior la aproximativ 299 milioane de euro pentru a acoperi şi supra-contractarea.

În plus, în cadrul Componentei 13 - Investiţia 1 din cadrul PNRR, Ministerul Familiei Tineretului şi Egalităţii de Şanse finanţează construcţia şi funcţionarea pe un an a 150 centre de zi, valoarea finală a investiţiei fiind de 50 de milioane de euro. Datele recente arată că, în urma primului apel, de au fost încheiate 92 de contracte de finanţare.

În acelaşi timp, sunt vizate măsuri de reformă bugetară şi legislativă, ce includ creşterea investiţiilor în servicii sociale şi asistenţă, cum ar fi aplicarea Legii nr. 156/2023 pentru prevenirea separării copilului de familie, cu un buget implicând finanţare de la bugetul de stat în proporţie de 50% din necesarul de fonduri pentru funcţionarea centrelor de zi.

Totodată, prin Programul "A Doua Şansă" se oferă oportunităţi educaţionale pentru persoanele care nu au finalizat ciclurile de învăţământ primar şi gimnazial, iar Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educaţie (MATE) va contribui la prevenirea abandonului şcolar. În acest ultim plan, peste 50.000 de participanţi din aproape 7.000 de instituţii au participat la cursuri de formare până la sfârşitul lunii septembrie 2023, însă bugetul specific nu este detaliat în raport.

Planul de acţiune oficial face referire şi la Programul Incluziune şi Demnitate Socială (PIDS), ce are o alocare financiară de 2.884.632 de euro - pentru prima etapă, respectiv 31.065.263 de euro - pentru a treia etapă.

Nu în ultimul rând, prin Programul "Masă sănătoasă", peste 450.000 de copii vor primi un pachet alimentar sau vor avea acces la o masă caldă. În prezent, 1.223 de şcoli sunt aprobate pentru a beneficia de acest program, începând cu anul 2024, iar 458.833 de elevi din aceste şcoli vor beneficia de program.

Conform ministerului de resort, valoarea apelurilor destinate Garanţiei, lansate până în prezent, se ridică la 267.179.947 de euro - finanţate din FSE+, 51.392.159,35 de euro - contribuţie naţională.

Aproape toate apelurile majore de proiecte, aferente perioadei de programare 2021-2027, au început să fie lansate abia la sfârşitul anului 2023, fiind de aşteptat ca ritmul acestora să fie intensificat pe parcursul anului 2024, astfel încât, în anii următori, să fie vizibile în mod cuantificabil primele rezultate ale măsurilor finanţate din fondurile europene alocate României pentru perioada de programare 2021-2027, notează sursa citată.