România ar putea intra definitiv în Schengen, în următoarele 2 săptămâni

Comisia Europeană şi preşedinţia maghiară a Consiliului UE vor propune oficial intrarea Bulgariei şi României în Schengen terestru, a anunţat şefa Comisiei Europene în Bulgaria, Iordanka Chobanova. Ea a explicat că, la 10 octombrie, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, şi ministrul de interne al Ungariei, Sandor Pinter, vor propune Consiliului să fie "ridicate verificările la frontierele terestre" pentru Sofia şi Bucureşti. Oficialii europeni așteaptă să se finalizeze alegerile din Austria, iar dacă veto-ul va fi ridicat, asta înseamnă că România și Bulgaria se vor putea integra deplin în Schengen în următoarele 2 săptămâni.

"Aşteptările şi sprijinul categoric ferm al Comisiei Europene în această schestiune rămâne şi credem că decizia va fi luată până la sfârşitul acestui an", a mai precizat Chobanova. Ea a adăugat că Schengen, în primul rând, înseamnă apartenenţa la cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie, dar acesta înseamnă şi economie şi securitate.

În cadrul discuţiei "Preţul rămânerii în afara spaţiului Schengen - influenţa asupra Bulgariei şi României", şefa Comisiei Europene în Bulgaria a mai explicat faptul că toate statele din UE vor avea de câştigat din aderarea celor două ţări. Din nou, Viena este cea de care depinde dacă Sofia şi Bucureşti vor intra în Schengen terestru, pentru că nu a ridicat veto-ul cu privire la aderarea cu drepturi depline. În acelaşi timp, state din UE au început verificări temporare la câteva dintre graniţe, ceea ce a pus sub semnul întrebării sensul liberei circulaţii. Ultima dată, Germania a introdus restricţii cu verificări la punctele de frontieră cu toate cele nouă state vecine ei, din cauza temerilor de miganţii ilegali. Potrivit unor experţi, acest lucru înseamnă o lovitură grea asupra a tot ce înseamnă spaţiul Schengen.

Duminică sunt alegerile din Austria

Duminca aceasta urmează să aibă loc în Austria alegeri parlamentare, iar printre mizele politice se numără şi acceptarea cu drepturi depline a Bulgariei și României în Schengen pe cale terestră. Potrivit anchetelor sociologice, lider în prezent se conturează a fi Partidul Libertății din Austria, de extremă dreaptă, cu lider Herbert Kickl. El se folosește bine de îngrijorările austriecelor cu privire la migrația ilegală, întrucât sub conducerea sa ultraconservatorii au reușit să-și revină după ani de eșecuri politice, legate în principal de umbra ce atârnă cu privire la acuzațiile de corupție. Din 2021, însă, partidul lui Kickl s-a ridicat treptat și are chiar o poziție de frunte.

Cu toate acestea, extrema dreaptă va intra într-o luptă controversată cu Partidul Popular Austriac, aflat la guvernare, al cancelarului Karl Nehammer. Aceasta încă mai are șanse să întoarcă lucrurile și să preia conducerea, având în vedere că datele din ultimele zile sugerează faptul că sprijinul pentru extrema dreaptă a început să scadă, deși ușor. Momentan, conform previziunilor, cele două formațiuni au o diferență de doar 2% în favoarea ultraconservatorilor. Mizele pentru Bulgaria, indiferent cine câștigă, probabil că rămân aceleaşi. Kickl este un opozant al UE și este un apropiat al premierului maghiar Viktor Orbán, precum și al Moscovei. El este cunoscut și pentru politicile anti-imigranție. Dacă partidul său câștigă, există pericolul de a rămâne veto-ul pentru Bulgaria și România, dar este puţin probabil ca o putere politică din Austria să obţină majoritatea. Pentru partidul lui Nehammer, legile mai stricte privind migrația sunt, de asemenea, importante, dar dacă vor câștiga, cel mai probabil vor trebui să caute parteneri de coaliţie în rândul liberalilor, social-democraților sau Verzilor. Potrivit politologilor autohtoni, după vot, indiferent de rezultat, există șanse mari ca dreptul de veto pentru România și Bulgaria să fie ridicat.

În acest context, liderul GERB, Boiko Borisov, care a participat și el la discuția privind Schengen, a subliniat că: "la o săptămână înainte de alegerile din Austria, probabil nu este cel mai bun moment pentru a se vorbi despre acest subiect”. Borisov a subliniat că a privit mereu Europa „ca pe o familie”, dar „în această familie fiecare îşi are sarcina sa”. Potrivit lui Borisov, Bulgaria cu siguranță nu și-a făcut treaba. El a adăugat: "cu ce ​​ochi să stau în fața cancelarului austriac și să spun că, în ultimii ani, graniţa externă a Schengen este bine păzită?". Borisov este ferm că este nevoie de un guvern politic la Sofia, pentru ca Bulgaria să poată să îşi apere bine graniţele. Cu toate acestea, Comisia Europeană este de ani de zile fermă că Bulgaria a îndeplinit toate cerințele cu privire la calitatea sa de membru cu drepturi depline al Schengen. În timpul discursului privind starea UE din septembrie 2023, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a exprimat încă o dată poziția clară a Bruxelles-ului cu privire la faptul că atât Bulgaria, cât și România merită aderarea cu drepturi depline în zona de liberă circulaţie: "Să le primim în cele din urmă - fără alte amânări".