România și Republica Moldova, proiecte comune de dezvoltare în administrația publică

Adrian-Ioan Veștea, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, a primit, astăzi, la sediul ministerului, o delegație oficială condusă de Lilian Carp, președintele Comisiei Parlamentare Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică din Parlamentul Republicii Moldova.

Temele de discuție au vizat, în principal, aspecte referitoare la reforma administrativ-teritorială, programele de dezvoltare locală, politicile de urbanism, tranziția către transportul public ecologic, mobilitatea urbană, precum și sprijinul acordat Republicii Moldova, de către Guvernul României, prin Ministerul Dezvoltării, în conformitate cu Acordul privind implementarea programului de asistență tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro.

”Cetățeanul este prioritatea noastră, de aceea trebuie să stimulăm cooperarea pe orizontală a localităților astfel încât acestea să gestioneze politici publice comune și să aplice pentru proiecte integrate de dezvoltare a tuturor comunităților, în ceea ce privește accesul la servicii de bază, precum modernizarea infrastructurii de transport, înființarea sau reabilitarea rețelelor edilitare de alimentare cu apă și canalizare, conectarea la rețelele de gaz metan”, a precizat ministrul Veștea.

În acest context, au fost amintite principalele modificări legislative pe care Ministerul Dezvoltării le-a realizat sau sunt în curs de elaborare, precum Politica urbană a României, care a introdus deja, de exemplu, conceptul de cartier complet, în sensul de spațiu urban în care oamenii trăiesc, lucrează și își petrec timpul liber fără să se deplaseze la mare distanță, iar automobilul este lăsat acasă în favoarea mersului pe jos și a transportului public.

De asemenea, această idee de dezvoltare compactă se regăsește și în alte inițiative legislative promovate în ultimul timp de MDLPA, cum ar fi dezvoltarea orientată spre transportul public, prin Legea privind mobilitatea urbană durabilă.

Nu în ultimul rând, Legea privind zonele metropolitane este menită să creeze un cadru de cooperare intercomunitar independent de limitele administrative, pe criterii funcționale, care să pună în valoare mai bine interdependențele existente dintre marile orașe și zonele periurbane ale acestora.

”Acest tip de cooperare se bazează, însă, pe parteneriate voluntare și depinde de voința și inițiativa locală, dar este esențială pentru rezolvarea unor disfuncționalități și necesită o abordare la o scară teritorială supralocală”, a concluzionat ministrul Veștea.