Șarlatanii atacă din nou; de data aceasta prin metoda „Moștenirea“
Șarlatanii atacă din nou; de data aceasta prin metoda „Moștenirea“
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestEscrocii din mediul online nu ratează nicio ocazie de a-și rotunji conturile, profitând chiar și de tragedii precum cea provocată de cutremurul din Turcia pentru a găsi victime. Ultima metodă utilizată de aceștia poate face subiectul unui film de duzină, fiind la fel de lipsit de originalitate și credibilitate. Mai multe persoane au primit recent e-mailuri de la adrese temporare false, prin intermediul cărora sunt înștiințate că o bancă din Istanbul este în căutarea moștenitorului unui milionar în dolari, ce s-a stins din viață în urma contractării virusului Covid-19. Persoanelor contactate li se propune o ofertă de neratat, și anume jumătate din bani contra unui preț neînsemnat, reprezentat chiar de datele personale ale acestora!
Escrocii din mediul online se folosesc de metoda „Moștenirea“
Într-o eră în care internetul a devenit indispensabil vieții cotidiene și fluxul rapid de informații ne ajută atât să rămânem la curent cu mai multe noutăți decât orice alt tip de media, cât și să păstrăm legătura cu persoane aflate la mii de kilometri distanță, șarlatanii s-au adaptat circumstanțelor actuale și au profitat de avantajele comunicării virtuale pentru a-și rotunji conturile. Fie că este vorba despre crearea unor postări false pe rețelele de socializare sau fraudarea parolelor pentru conturi financiare, infractorii nu se limitează la o singură metodă pentru a ajunge la banii victimelor. Chiar și o tragedie, precum cea provocată de pandemia de Covid-19, este văzută drept o simplă oportunitate de aceștia.
Unul dintre cele mai ilustrative exemple ale acestei lipse de corectitudine morală este reprezentată de ultimul sistem abordat de aceștia. Recent, mai multe persoane au primit un e-mail prin intermediul cărora sunt înștiințați de către un așa-zis ofițer bancar că se caută o rudă a unui milionar misterios, ce a încetat recent din viață. Celor contactați, respectiv moștenitorii averii ce se ridică la ordinul milionelor de dolari, li se propune o ofertă greu de refuzat. Urmează să primească jumătate din suma lăsată în urmă de afacerist, în schimbul cooperării. Tot ce trebuie aceștia să facă este să transmită un răspuns către o adresă de e-mail pusă la dispoziție de șarlatani. Mesajele sunt generate automat, fiind însă personalizate altfel încât să conțină numele potențialei victime.
Care este mesajul pe care escrocii îl transmit
Cum sună mesajul transmis de șarlatani? “Vă scriu cu un traducător de limbi. Am căutat pe cineva cu acest nume de familie, Mariana. Așa că, când am văzut profilul tău pe Facebook, am decis să te adaug și să-ți scriu acest mesaj pentru a vedea cum ne putem ajuta mai bine reciproc. Sunt domnul Binbasgil Hakan, un ofițer de bancă aici, în Istanbul, Turcia, cu ISBANKASI. Cred că este dorința lui Dumnezeu să te găsesc acum. Am o discuție importantă de afaceri pe care vreau să o împărtășesc cu tine și cred că vei fi interesat pentru că are legătură cu numele/naționalitatea ta și vei beneficia de ea. Regretatul domn Adrián Mariana, cetățean al țării sale care s-a dedicat afacerii cu aur aici la Istanbul, a avut în banca mea în 2012 un depozit la termen pe 108 luni calendaristice, în valoare de 9.500.000,00 USD (nouă milioane cinci sute de dolari SUA). Data scadentă pentru acest depozit a fost anul trecut. Din păcate, Adrián Mariana s-a numărat printre victimele pe 30 aprilie din cauza pandemiei de Covid 19 în provincia Ankara din Turcia. Conducerea băncii mele nu a aflat încă de moartea lui, știam pentru că eram ofițer de cont. Nu a menționat nici rude apropiate/moștenitori la deschiderea contului, nu era căsătorit și nu s-au găsit rude. Săptămâna trecută, conducerea băncii mele a avut o întâlnire pentru un exercițiu de verificare bancară pentru a nota conturile de depozit inactive și abandonate. Știu că acest lucru se va întâmpla și de aceea am căutat o modalitate de a gestiona situația, deoarece dacă managerul meu de bancă află despre moartea sa, banca va deturna fondurile pentru a fi împărțite de directorii lor superiori. Deci nu vreau să se întâmple asta. Așa că... când am văzut detaliile tale, m-am bucurat. Acum caut cooperarea dvs. pentru a vă prezenta ca rudă apropiată/moștenitor al contului, deoarece aveți același nume de familie și naționalitate cu care sediul meu bancar vă va elibera contul prin ajutorul meu. Nu există niciun risc implicat; tranzacția va fi executată în baza unui acord legitim care vă va proteja de orice încălcare a legii. Este mai bine să pretindem banii decât să le permitem Directorilor Băncii să-i scoată și să-i împartă între ei. Nu sunt o persoană lacomă, așa că sugerez să împărțim fondurile, 50/50 pentru tine și, respectiv, pentru mine. Spuneți-mi părerea dvs. și vă rog să tratați aceste informații în mod confidențial. Vă voi oferi mai multe detalii după ce voi primi răspunsul dumneavoastră urgent prin adresa mea personală de e-mail de mai jos. E-mail: binxxxxxxx@gmail.com” este mesajul pe care escrocii îl transmit.
Nu accesați astfel de link-uri!
Chiar dacă întregul scenariu pare a fi rupt dintr-o comedie plină de clișee, greu de luat în serios, atenționăm publicul să nu acceseze astfel de link-uri, întrucât ele pot fi folosite pentru a fura datele personale ale utilizatorului. Cu siguranță aceasta este una dintre cele mai puțin inspirate tehnici utilizate de șarlatanii din mediul online, având ca principal mod de operare preconcepția că oamenii, din dorința de a se îmbogăți, vor ignora orice urmă de raționament și le vor cădea în plasă. Această metodă ar putea totuși avea priză la publicul american, unde termenul “laughing heir” (trad. moștenitor care râde) este unul comun, utilizat pentru a descrie o persoană ce primește o moștenire semnificativă, de la o rudă îndepărtate, de multe ori necunoscută, a cărei moarte nu provoacă tristețe.
Trecând peste aceste aspecte, este de condamnat faptul că asemenea oameni se folosesc de evenimente ce au cauzat suferința a zeci de mii de oameni, pentru a obține un profit, prin modalități ilegale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News