Scandal de proporții între Cristina Rizea și un consilier USR, din cauza proiectului Trenul Metropolitan
Scandal de proporții între Cristina Rizea și un consilier USR, din cauza proiectului Trenul Metropolitan
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestNu mai este o noutate faptul că județul Constanța va avea un tren metropolitan. De altfel, proiectul este în linie dreaptă, fiind atribuit contractul, în valoare de 260.000 de lei, privind elaborarea studiului de oportunitate pentru implementarea rețelei de transport. Vestea este umbrită, însă, de scandalul care s-a iscat în jurul proiectului. În timp ce Semiran Abdurefi își asumă inițierea proiectului, Cristina Rizea, fostă membră USR-PLUS dezminte informația și o acuză pe fosta colegă de minciuni.
A fost făcut primul pas pentru implementarea rețelei de transport public feroviar de tip tren metropolitan. Consiliul Județean Constanța a atribuit contractul pentru elaborarea studiului de oportunitate. Firma care a câștigat achiziția în valoare de 260.000 de lei este societatea Rheinbrucke SRL, din Timișoara.
Anunțul a fost făcut de Semiran Abdurefi
Semiran Abdurefi, consilier județean USR, își asumă proiectul. . „Așa cum v-am informat de-a lungul timpului cu privire la activitatea și proiectele asumate și promovate de către consilierii județeni USR, în urma licitației deschise pentru elaborarea studiului de oportunitate pentru implementarea unei rețele de transport public feroviar de tip tren metropolitan la nivelul județului Constanța, Rheinbrucke SRL a fost declarată firma câștigătoare!”, a spus aceasta. În continuare, consilierul județean a spus că cea mai mare parte a costurilor va fi acoperită de fondurile europene.
Pe de altă parte, fosta ei colegă Cristina Rizea, deputat PSD, în prezent, fost REPER și fost USR-PLUS, a răbufnit:
„Nu am ce să comentez prea mult pe seama minciunilor la adresa mea pe care le debitează unii foști colegi referitor la proiectul trenului metropolitan. Că așa e la noi în politică: dacă o idee e la început toți râd de ea, dar când e pe val și e singurul proiect cu care Constanța iese acum în evidență, mulți se trezesc că e ideea lor. Practica asta e la fel de veche ca USR Constanța. Ce uită ei să spună este că ideea a apărut în societatea civilă, la Năvodari și Constanța, în 2018, oameni care din 2019 s-au alăturat PLUS Constanța tocmai pentru ca acest proiect să devină realitate, oameni cu care de atunci lucrez în strânsă colaborare pe acest proiect pe care am promis din ianuarie 2019, că îl voi sprijini din toate puterile mele. Și asta am făcut. Din acest motiv am insistat să fac parte din Comisia de Transporturi. Am tocit holurile Ministerului Transporturilor și în mandatul lui Drulă care m-a ignorat și în mandatul lui Grindeanu care a zis, da, facem, dovadă că detaliile proiectului MT pe ruta Constanța-Năvodari-Corbu sunt preluate din draftul lucrat de mine și echipa mea. Și da, e adevărat, nu am colaborat cu Petre Enciu pe acest proiect, pe care l-a considerat derizoriu încă de la început și de care a zis că nu ne trebuie până mai de curând când a descoperit că pe bune, se va face, și wow, nu-i mai aplauda nimeni. Ba mai și rămâneau fără o felie de lins.
La fel s-a lăudat și când a pus bomboana pe coliva Spitalului Regional Constanța care se zbate acum între două studii de fezabilitate plătite din banii constănțenilor când se putea face din fondurile europene la fel ca cele de la Iași sau Craiova. N-a fost în stare să planteze doi copaci pe marginea drumului, un alt proiect al partidului său, unul din puținele depuse în patru ani de mandat, de înființare a perdelelor forestiere. Ba, a mai făcut praf și ideea de transport intrajudețean și i-a ținut pe bieții elevi fără decont. Foarte bine că au demarat studiul de oportunitate pentru trenul metropolitan. Trebuia să o facă de acum patru ani, de când eu și echipa mea am fost la CJ să discutăm de proiect, că d-aia era vice-userist, acolo, din 2020, să facă, nu să râdă de idee și să vină acum să se laude cu ea, de parcă 3 ani de zile s-a dus la muncă, ca să aibă de unde să se întoarcă acasă. Iar la CJ, discuțiile mele au fost, cu Mihai Lupu, că vicele userist Enciu oricum era apă de ploaie. E bine că se face și acum, în al 13-lea ceas. Putea să fie gata de acum 4 ani. Doamne ajută să vedem și trenul pe șine cât mai curând!”, spune Rizea.
Beneficiile anticipate
În privința investiţiei privind infrastructura de transport public feroviar de tip metropolitan, beneficiile anticipate sunt creşterea eficientei sistemului de transport feroviar actual în regiune; creșterea atractivității modului de transport public în regiune în detrimentul transportului privat cu autoturisme personale; creșterea flexibilității de deplasare a populației din regiune; creșterea accesibilității sistemului feroviar pentru persoanele cu dizabilități şi persoanele cu mobilitate redusă; facilitarea unei schimbări în mobilitatea urbană, printr-o tranziţie în masă înspre transportul public; scăderea semnificativă a poluării cu noxe provenită din traficul rutier intens desfăşurat în zonă; decongestionarea traficului în județ; creşterea siguranței şi a securității activității de transport public; diminuarea numărului de accidente rutiere în județul Constanța; creşterea calităţii mediului urban prin regenerare urbană.
Rutele feroviare
Proiectul va fi realizat etapizat și va acoperi județul pe 3 rute feroviare. Principalele linii sunt linia de nord Constanța – Năvodari/Corbu, linia de vest Constanța - Mangalia/2 Mai și linia de vest Constanța – Medgidia/Cernavodă, cu dezvoltarea ulterioară a noi conexiuni cu puncte importante din județul Constanța, cum ar fi Aeroportul Mihail Kogălniceanu.
Firma câștigătoare este din Timișoara
Rheinbrucke SRL, firma care a câștigat contractul de elaborare a studiului de oportunitate, este o societate cu obiectul de activitate „Activități de arhitectură” și are sediul în Timișoara. În anul 2023, firma a înregistrat o cifră de afaceri de 9,4 milioane de lei, profit de 1,2 milioane de lei, dar și datorii de 4,5 milioane de lei. În anul menționat au fost înregistrați 18 angajați.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.