Scandalul din jurul demolării barăcilor pescarilor ia amploare!
Scandalul din jurul demolării barăcilor pescarilor ia amploare!
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestDecizia Primăriei Constanța de a demola barăcile pescarilor de pe plaja de la Pescărie, din zona Căminelor studențești, a iscat un întreg scandal. În cadrul acestei dispute s-au evidențiat două tabere distincte, prima fiind formată din pescari și susținătorii lor, care consideră că încetarea activităților pescărești ar reprezenta o mare pierdere, iar cealaltă tabără este formată din autorități, susținute de unii locuitori din zonă. Micul sat pescăresc funcționează în acea zonă de zeci de ani, barăcile ce formează centrul de activitate al împătimiților acestui meșteșug fiind singurele construcții acceptate de prevederile care interzic construirea de amplasamente cu temelie la o distanță de 300 de metri de luciul apei. Unii afirmă că barăcile pescarilor din acea zonă sunt un element definitoriu al Constanței, îngrădit în istoria orașului, în timp ce alții pun la îndoială credibilitatea poveștii acestora, văzând-o doar ca pe un crâmpei de adevăr romanțat, cert este că discuțiile nu se vor opri aici, găsirea unei soluții anunțându-se a fi un proces anevoios pentru Vergil Chițac.
Ce spun pescarii
Anunțul că, până la finalul lunii martie, cele 25 de barăci de pe plaja din zona Pescărie trebuie să dispară a iscat un scandal de proporții între pescari și administrația locală. Sursa problemei e lipsa autorizațiilor de construire aferente acestor barăci pentru care s-a solicitat în trecut intrarea în legalitate. Nu e prima dată când autoritățile bagă spaima în pescari, mulți dintre aceștia fiind urmași ai celor ce s-au statornicit în acea zonă cu zeci de ani în urmă. În timpul mandatului lui Radu Mazăre a mai existat o astfel de inițiativă, sursele noastre susținând că și Decebal Făgădău și-ar fi făcut niște planuri cu acea porțiune de plajă.
„Am fost notificați, verbal, de Poliția Locală ca, până la sfârșitul lunii martie să demolăm barăcile. Acestea sunt aici din străbuni, sunt din 1943… Sunt în jur de 25. Am tot făcut demersuri la primărie în vederea realizării unui anumit număr de barăci, însă nu am primit nici un răspuns. Am avut probleme și pe timpul lui Mazăre, și atunci au vrut să le demoleze”, a declarat recent pentru Replica Florin Vasilescu, administratorul barăcilor. Acesta a mai precizat faptul că, înainte de alegeri, Vergil Chițac a fost în zonă și le-a făcut promisiuni că se vor amenaja în zonă barăci moderne, proiect finanțat din fonduri europene, însă acestea nu s-au materializat. „Nu știm ce vom face. Domnul primar a fost aici, în campanie, și a promis că va face un proiect pe fonduri europene, dar nu a mai zis nimic”, ne-a declarat recent administratorul pescăriei.
Susținătorii lor consideră că la mijloc sunt interese ale dezvoltatorilor imobiliari
Reprezentanții primăriei spun că s-a cerut demolarea pentru că pescarii nu au autorizații de construire. Gurile rele, însă, spun că s-ar curăța zona pentru un privat, care ar vrea să facă aici o plajă la standarde europene.
Avocatul Eduard Nicolae Niță, un susținător al cauzei pescarilor, pare să fie de acord, argumentând că, pe lângă pierderea unei tradiții specifice litoralului românesc, încetarea activității acestora ar avea și repercusiuni asupra antreprenoriatului local. Acesta nu elimină nici posibilitatea unei acțiuni în instanță.
“Sunt niște interese foarte mari în imobiliare, de care începem să aflăm, acum când am început să ne interesăm de această problemă. Este clar că zona s-a ridicat foarte mult din punct de vedere imobiliar. Sunt construcții de mare valoare în jurul Pescăriei și probabil că nu le mai convine să vadă pescari când ies pe balcon. Vor o plajă cu beach bar, cu umbreluțe, cu șezlonguri și vor să îi alunge. Ei sunt aici, am înțeles, din 1943. Unii spun că acest teren a fost chiar o donație a Reginei Maria pentru pescari, dar actele nu se mai găsesc acum. Este modul lor de viață, tradițional, care treptat, treptat dispare. A mai dispărut și de la Tuzla și de la Eforie. În alte țări, în alte zone, asemenea activități tradiționale se protejează pentru că este patrimoniu și material și imaterial, poți să faci și turism în privința aceasta. De când m-am născut sunt în acest oraș toate lumea știe de Pescărie, că nu degeaba se numește zona așa. Dintotdeauna au fost aici pescari. Noi încercăm să îi ajutăm. Este destul de complicat. Mulți au fost somați doar verbal, deci nici măcar nu există un act pe care să poți să-l ataci. Eu încerc să îi ajut, poate oprim demolarea. Au termen până pe 31 martie. Poate încercăm ceva în instanță. Am înțeles că urmează să se facă o plajă acolo. Bineînțeles că activitatea de pescuit și cea de plajă amenajată, cu operator, nu sunt compatibile. Probabil că aceasta este și scopul. Vor să îi alunge astfel încât cineva să poată face o plajă cu operator privat, cum e plin în Mamaia, Năvodari. E păcat. Punctul acesta rămăsese singurul care avea pescari cum erau pe vremuri și încă sperăm să mai rămână. Sunt niște oameni de rând, care muncesc și aduc si în pescăriile din Constanța pește local. Nu vrem să mâncăm doar pește din Grecia. Vrem și pește de la Marea Neagră și ei sunt singurii care mai aduc în piețe.”, a declarat acesta pentru Replica.
Barăcile de pe plaja de la Pescărie, gazda petrecerilor cu grătare
Un fost locatar din această zonă ne-a dezvăluit totuși că în aceste barăci moștenite de la pescarii de demult ar fi acum utilizate doar pentru a găzdui petreceri, acompaniate de manele și grătare. Sunt numeroase cazuri când poliția a intervenit, la solicitările vecinilor, printre care și studenți din căminele din zonă, pentru a pune capăt chefului. Acesta a locuit ani buni în blocul din apropierea barăcilor și a declarat că: “Acolo nu prea se face pescuit. Acele barăci sunt niște moșteniri, unde ei își fac grătare, paranghelii cu manele. A venit Poliția de multe ori în zonă, după ce mai multe persoane i-au reclamat, inclusiv studenții din cămine. Mai mult decât atât, acum 4 ani s-au gândit să se extindă și și-au turnat fundație pe plajă, la jumătatea distanței între construcțiile pe care le au acum și luciul apei. Își făcuseră o baracă imensă. Odată a venit și Polaris-ul și a igienizat zona pentru că era o mizerie cruntă. Adunaseră lemne, scânduri, saci, plus ce gunoi se mai arunca aici. Era destul de stresant să stai acolo, în primul rând din cauza asta. Vreo doi, trei mai ieșeau cu barca și plecau pe la 4 dimineața. Făceau bișniță nefiscalizată. Poate aveau contracte, dar repet, erau doar vreo 2. Dacă îndrăzneai să faci plajă, era jale! Mulți veneau cu mașina la margine și o spălau. Acolo nu se aplică amenda, pentru că nu era zonă amenajată de plajă.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.