Școlile din Constanța fac performanțe și fără investiții în educație!

Educația din județul Constanța este într-o continuă evoluție, datorită implicării echipelor de profesori și sprijinului din partea administrației locale și fondurilor europene. Două exemple remarcabile sunt Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul” din Lipnița și Liceul Teoretic „Emil Racoviță” din Techirghiol, ambele unități de învățământ reușind să acceseze și să implementeze cu succes proiecte majore de finanțare prin PNRR și alte fonduri europene, cu rezultate vizibile în performanțele elevilor.

Liceul Teoretic „Emil Racoviță” din Techirghiol

În Lipnița, creșteri remarcabile

La Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul” din Lipnița, echipa școlii s-a implicat în accesarea și câștigarea mai multor proiecte majore, precum: Proiect PNRAS (PNRR) – finanțare de 983.700 lei; Proiect SmartLab (PNRR) – finanțare de 295.133 lei; Proiect pentru dotarea liceului cu mobilier, echipamente digitale și materiale didactice – finanțare de 1.680.514 lei; scrierea în parteneriat cu UAT a proiectului PNRR pentru liceu agricol (aflat în evaluare administrativă) - 3,371,991.14 lei; accesarea proiectelor în urma cărora au devenit beneficiari: proiectele ROSE, EduLib (PNRR), Școală după școală, Masă Sănătoasă etc.
Rezultatele acestor eforturi nu au întârziat să apară, cu o creștere semnificativă a ratei de promovare la Evaluarea Națională, de la 34,40% în 2021 la 61,22% în 2024. Acest liceu a reușit, de asemenea, să îmbunătățească dotările pentru elevi și cadre didactice, asigurând mese calde, echipamente digitale moderne și programe de sprijin educațional.
În ultimii 3 ani, Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul” nu a avut clase terminale de liceu, așadar, la Examenul de Bacalaureat au participat numai elevi din serii anterioare. În ultimii doi ani școlari a avut doar clase de seral, care să preia în a XI-a elevii de învățământ profesional (care au finalizat cei 3 ani), așadar, abia în anul școlar următor vom putea analiza rezultatele unei promoții curente.
Acestea sunt numai câteva informații despre rezultatele liceului, din ultimii ani. Pentru un liceu din mediul rural, acestea sunt eforturi remarcabile, iar dotările unității de învățământ și proiectele accesate pun în valoare echipa.

Aceeași poveste și la Techirghiol

Pe de altă parte, Liceul Teoretic „Emil Racoviță” din Techirghiol, rezultatele au fost la fel de impresionante. Cu o finanțare de 870.299 lei prin PNRR și alte 1.200.000 lei pentru echipamente digitale, materiale didactice și mobilier, liceul a înregistrat o creștere spectaculoasă a promovabilității la Evaluarea Națională, de la 33% în 2021 la 81% în 2024. De asemenea, rata de abandon a scăzut dramatic, de la 8,37% în 2021 la doar 1,90% în 2024, în timp ce rata de absolvire a clasei a VIII-a a crescut la 96,15%.
Pentru elevii de liceu, rata de promovare a Bacalaureatului a crescut impresionant, de la 21,22% în 2021 la 90,40% în 2024, fiind susținută de numeroase activități și de sprijinul pentru elevii din clasele terminale, activități de consiliere și formare pentru cadrele didactice, excursii și tabere, precum și dotarea cu echipamente moderne.

Iohannis investește doar la Sibiu

Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu

Criticând modul în care s-au prioritizat investițiile în educație, se poate observa că deși liceele din Sibiu, cum sunt și Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, au beneficiat de modernizări semnificative, această tendință de a favoriza unitățile din mediul urban ar putea crea un dezechilibru sistemic. În timp ce aceste licee din Sibiu se bucură de tradiție și prestigiu, liceele din mediul rural, precum Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul” din Lipnița și Liceul Teoretic „Emil Racoviță” din Techirghiol, deși sunt, teoretic,  în plin proces de modernizare, nu au avut parte de o atenție egală din partea autorităților centrale.

Investițiile în renovarea și modernizarea liceelor din Sibiu, de exemplu, unde au predat Klaus și Carmen Iohannis, au fost substanțiale și s-au realizat într-un context favorabil, într-un mediu urban prosper. În schimb, liceele din mediul rural, cum sunt cele din Constanța, au primit abia recent finanțări importante din fonduri europene, precum PNRR. Deși aceste fonduri au produs rezultate spectaculoase, diferența de abordare între mediul urban și cel rural rămâne un punct de critică major.

Liceele din mediul rural rămân în urmă

Un aspect evident este că școlile rurale, cum sunt cele din Lipnița și Techirghiol, au început să se redreseze abia recent, după ce ani la rând au fost neglijate. În ciuda eforturilor lăudabile ale echipelor de management local și a accesării fondurilor europene, aceste licee nu au avut sprijin consistent din partea statului în mod direct, comparativ cu liceele din mediul urban, cum ar fi cele din Sibiu. În Sibiu, investițiile au avut în vedere mai mult conservarea patrimoniului și îmbunătățirea unor condiții deja bune, decât rezolvarea unor probleme fundamentale de abandon școlar sau dotare insuficientă.

Probabil că această abordare centralizată a investițiilor în unități deja bine poziționate ignoră liceele din mediul rural care se confruntă cu provocări mult mai mari. De exemplu, liceele constănțene au demonstrat un progres spectaculos, dublând sau chiar triplând ratele de promovabilitate la Evaluarea Națională și Bacalaureat. Aceste realizări au fost obținute în condiții de resurse limitate, ceea ce ridică întrebarea: ce s-ar fi putut obține dacă investițiile de anvergura celor făcute în Sibiu s-ar fi îndreptat către astfel de licee cu nevoi reale și urgente?
Dacă scopul real al investițiilor în educație este să reducă decalajele între urban și rural, atunci fondurile ar trebui direcționate în mod prioritar către zonele unde se înregistrează cele mai mari probleme: abandon școlar ridicat, lipsa resurselor didactice și infrastructură precară. Investițiile în licee precum cele din Lipnița și Techirghiol ar trebui să fie nu doar punctuale, ci constante, pentru a asigura continuitatea progresului și pentru a crea o bază solidă de educație în comunitățile defavorizate.

Așadar, deși investițiile în liceele prestigioase din mediul urban, cum sunt cele din Sibiu, sunt justificate, trebuie să ne întrebăm dacă nu ar fi mai corect ca aceleași resurse să fie distribuite și în liceele din mediul rural, acolo unde pot avea un impact mai profund și mai transformator. România nu poate avansa dacă doar câteva licee urbane sunt aduse la standarde europene, în timp ce o mare parte din țară rămâne în urmă.