Șeful IPJ Cluj, trimis în judecată de DNA pentru că și-a convins subalternii să nu-i ia permisul de conducere

Şeful Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, chestorul de poliţie Mihai Rus, a ajuns în atenția procurorilor DNA pentru complicitate la abuz în serviciu şi fals în declaraţii. La fel și șeful Serviciului Rutier din IPJ Cluj, comisarul şef de poliţie Aurelian Mircea Rotar, dar şi doi agenţi de poliţie. Acum, DNA a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților.

 Mihai Rus, chestor de poliție și șef al Inspectoratului de Poliţie Județean (I.P.J.) Cluj, a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată, fals în declarații,
    
La fel și Ciprian Neag, comisar șef de poliție și adjunct al șefului Inspectoratului de Poliţie Județean (I.P.J.) Cluj, pentru săvârșirea infracțiunii de omisiunea sesizării, dar și Rotar Aurelian Mircea, comisar șef de poliție și șef al Serviciul Rutier din cadrul Inspectoratului de Poliţie Județean (I.P.J.) Cluj, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
- complicitate la fals în declarații,
- omisiunea sesizării,

  De asemenea, au mai fost trimiși în judecată Raul Ioan Pașca, agent principal de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliţie Județean (I.P.J.) Cluj – Serviciul Rutier, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată, și Cătălin Mureșan, agent principal de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliţie Județean (I.P.J.) Cluj – Serviciul Rutier, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

De ce sunt acuzați!
 

Potrivit rechizitoriului, în data de 29 aprilie 2024, inculpatul Rus Mihai, în calitatea menționată mai sus, ar fi fost oprit pe raza municipiului Cluj-Napoca de un echipaj de poliţie din care făceau parte și inculpații Mureşan Cătălin-Claudiu și Paşca Ioan-Raul, acesta fiind surprins de aparatul radar, conducând autoturismul personal cu o viteză de 110 km/h pe un sector de drum unde limita de viteză maximă era de 50 km/h.
    În acest context, inculpatul Rus Mihai împreună cu ceilalți polițiști cercetați în prezenta cauză ar fi stabilit o modalitate prin care conducătorului auto să nu i se aplice sancțiunea contravențională prevăzută de lege şi să nu i se suspende dreptul de conducere potrivit dispozițiilor legale.
    Concret, în urma discuțiilor purtate s-ar fi hotărât ca inculpatul Rus Mihai să comunice numele unei alte persoane care ar fi condus autoturismul în ziua evenimentului (ceea ce ar fi și făcut în data de 22 mai 2024 beneficiind și de ajutorul inculpatului Rotar Mircea Aurelian), iar agentul constatator, Paşca Ioan-Raul, să nu aplice sancțiunea contravențională corespunzătoare până la împlinirea termenului de prescripție. De asemenea, s-ar mai fi stabilit ca inculpatul Rus Mihai să nu dispună cercetarea disciplinară a agentului de poliție Paşca Ioan-Raul în contextul de mai sus.
    Totodată, în data de 29 aprilie 2024, inculpatul Neag Ciprian în calitate de adjunct al şefului I.P.J. Cluj și responsabil cu coordonarea activității Poliției Municipiului Cluj-Napoca, după ce ar fi luat la cunoștință despre faptele săvârșite de inculpații menționați anterior ar fi omis să sesizeze de îndată organele de urmărire penală cu privire la faptele prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile.
    
    Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel Cluj.
        
        Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.    
        Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.