Senatorul Angel Tîlvăr: 'Apartenența la UE - șansa reducerii decalajelor de dezvoltare'

După ani de zile de consens politic și o mobilizare fără precedent a politicienilor și a instituțiilor naționale, în urmă cu 15 ani, România dobândea calitatea de stat membru al Uniunii Europene. Văzută, după al Doilea Război Mondial, ca un antidot al naționalismului extremist care a devastat continentul, în anii 2000 integrarea europeană a devenit un deziderat pentru accesul la piața unică, pentru dobândirea libertății de mișcare și ca mijloc de dezvoltare. Speranțele nutrite atunci s-au materializat în bună parte, iar impactul asupra calității vieții este unul incontestabil.

Angel Tîlvăr

Pacea, libertatea de a călători, de a locui și a studia oriunde în Uniune, piața unică și fondurile importante pentru asistență și dezvoltare, sunt doar câteva dintre cele mai importante beneficii pe care le-am obținut odată cu intrare în Uniunea Europeană. Dar, în cei 15 ani, pe lângă faptul ca s-a bucurat de beneficii, România, ca stat și ca națiune, a răspuns întotdeauna la crizele, care au afectat această construcție, indiferent de natura lor.

Este foarte adevărat ,totuși, că încă există decalaje importante de dezvoltare între România și numeroase state din blocul comunitar, dar faptul ca facem acum parte din procesului decizional în toate structurile instituționale ale Uniunii Europene ne dă posibilitatea să contribuim la o Uniune mai puternică și la dezvoltarea României. Avem încă, fără dubiu, diferențe majore între veniturile per capita între statele membre, acestea fiind, în 2021, aproximativ între 22.000 Euro și până la 122.000 Euro.

Estul Europei se menține încă în partea de jos a clasamentului, iar utilizarea eficientă a fondurilor acordate ca ajutor de urgență, dar și a fondurilor de suport pentru statele candidate pentru a le aduce la standardele UE, reprezintă instrumente importante pentru reducerea treptată și ireversibilă a acestor decalaje.

Marcată de două evenimente care au dus la ieșirea din Uniune, Groenlanda, în 1985, ca urmare a unui litigiu privind drepturile de pescuit, și Marea Britanie în 2020, în urma Referendumului popular din Regatul Unit, blocul comunitar s-a aflat, de-a lungul timpului, în continuă extindere. Inclusiv noi, ca stat membru, dar și din perspectiva intereselor de politică regională, suntem susținători activi ai procesului de extindere către statele care demonstrează voința reală de a adera la valorile comune europene şi care depun eforturi pentru îndeplinirea criteriilor instituționale și de funcționare pentru a face parte din Uniune. Politica Europeană de Vecinătate, Parteneriatul Estic, reprezintă pentru noi priorități strategice, atât în ceea ce privește întărirea cooperării și accelerarea integrării statelor din zona Balcanilor de Vest, dar și în sensul susținerii active a parcursului european al Republicii Moldova.

Îmi exprim speranța că, într-un viitor rezonabil, țara noastră va reuși să aibă o integrare deplină, în sensul aderării la spațiul Schengen, adoptarea monedei europene și îndeplinirea tuturor condiționalităților pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, concomitent cu utilizarea responsabilă a fondurilor de dezvoltare pentru reducerea decalajelor față de statele mai dezvoltate. Viitorul nostru este strâns legat de viitorul Uniunii Europene, în jurul valorilor comune stipulate în actele constitutive, pentru un bloc comunitar și națiuni mai prospere, mai coezive și mai puternice, scrie stiripesurse.ro.