Sever Mureşan cere, la Constanța, redeschiderea dosarului devalizării Băncii Dacia Felix

În 2009, Mircea Hossu şi Sever Mureşan, acuzaţi că au devalizat Banca Dacia Felix, au fost achitaţi de către judecătorii constănţeni. Potrivit sentinței, Hossu şi Mureşan nu au fost condamnaţi, ci doar au fost puși să plătească o serie de daune și despăgubiri Băncii Leumi, care a achiziționat activele Băncii falimentare Dacia Felix. Ulterior, Leumi a fost preluată, în cascadă, de First Bank România. Fostul bancher clujean este acum executat silit și riscă să rămână fără proprietatea din Cluj Napoca aflată pe strada Ploiești, într-o zonă centrală a orașului. Mureșan contestă la Constanța executarea, mai exact cerere revizuirea dosarului în care s-a admis executarea, pe motiv că au apărut probe noi care l-ar scuti de plata daunelor.

Sever Mureșan

În februarie 2009, Tribunalul Constanţa a decis achitarea lui Sever Mureşan şi a lui Mircea Horia Hossu, în dosarul care viza falimentul Băncii Dacia Felix, cei doi fiind acuzaţi de înşelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, gestiune frauduloasă şi abuz în serviciu. De asemenea, instanţa Tribunalului Constanţa i-a obligat, în solidar, pe Mircea Horia Hossu şi Sever Andrei Mureşan, la plata către S.C. "Bank Leumi România" S.A. Bucureşti (fostă S.C. "Eurom Bank" S.A. Bucureşti - fosta Dacia Felix) a 15.800.000 de lei, 119.607.318 dolari şi 10.000.000 de franci elveţieni, precum şi echivalentul în lei a sumei de 2.757.830 de franci francezi, la data ieşirii din circulaţia monetară. Potrivit unui portal pe care sunt afișate executările silite imobiliare, casa de 200 de mp a lui Sever Mureșan este scoasă la vânzare. Potrivit titlului executoriu, Mureșan datorează aproape jumătate de miliard de lei către First Bank România în urma sentinței de condamnare pentru devalizarea Dacia Felix.

Mureșan zice că au apărut probe noi care l-ar putea salva de la plata despăgubirilor

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19.12.2022, Mureșan a solicitat revizuirea deciziei penale din februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, pe motiv că au fost descoperite înscrisuri noi care l-ar putea scuti de plata despăgubirilor. Numai că, dosarul în care Mureșan cerere revizuirea sentinței din 2009 este făcut ping pong la instanțele constănțene. În acest moment, se află pe rolul Curții de Apel Constanța, în măsură să decidă ce instanță este competentă să judece cererea de revizuire. Pe 22 noiembrie, Curtea a stabilit că Tribunalul Constanța, Secția a II-a, este competentă să judece dosarul.

Mureșan a scăpat de condamnare în 2009, fiind achitat de magistrații din Constanța

Cum a început totul? Sever Mureşan şi Mircea Horia Hossu, care a murit în 2020, au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, fals material, uz de fals, folosirea creditului cu rea credinţă şi abuz în serviciu. Potrivit rechizitoriului, în perioada 1993-1995, Sever Mureşan, în calitate de preşedinte al mai multor societăţi comerciale cu sediul în România şi străinătate şi în aceea  de membru în Consiliul de Administraţie al BDF, ar fi obţinut de la această instituţie credite în valoare de peste 1.000 de miliarde de lei cu scopul de a achiziţiona oţel-beton şi de a-l exporta către societatea Cadewel Investment Ltd. din Insulele Virgine. Mureşan era administratorul firmei Cadewel Investment Ltd. Pentru “acoperirea rambursării” creditelor, Mureşan, în înţelegere cu Mircea Horia Hossu, ar fi întocmit şi folosit documente financiar-bancare false. În raportul Băncii Naţionale a României din aprilie 1996 se arată că grupul de firme SM Invest, condus de Mureşan, datorează BDF 800 de miliarde de lei. Un capitol separat al cercetărilor l-a constituit depozitul BDF la Fondo Sociale Di Cooperazione Europa (Milano-Italia). La acest fond a fost depusă suma de 160 de milioane de dolari, bani transformaţi, la 5 iunie 1995, în obligaţiuni la purtător, aparţinând societăţii Party Pool SA. Conform anchetatorilor, această societate era administrată de Sever Mureşan. În ianuarie 1997, Mureşan şi Hossu au fost arestaţi în acest dosar, dar după câteva luni, din cauza unor vicii de procedură, cei doi au fost puşi în libertate.

Horia Hossu

Achitarea celor doi a fost posibilă şi cu ajutorul a trei dintre parlamentarii români, mai precis deputaţii PSD, Valer Dorneanu, Florin Iordache și Tudor Mohora, care au modificat Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Concret, cei trei au introdus, ca o modificare legislativă, Legea nr.69 din 26 martie 2007, care ataca două puncte din actul care trebuia să prevină şi să sancţioneze actele de corupţie. Până să aibă loc modificarea, persoanele care încălcau normele bancare, atât prin achiziţionarea creditelor şi folosirea lor în alte scopuri, cât şi prin alte metode ( nu numai personalul bancar, ci şi clienţii băncii), erau sancţionate prin executare silită, amendă penală şi chiar prin închisoare de la 5 la 15 ani, în urma descoperirii faptei de către organul de control. În mod normal, Hossu şi Mureşan ar fi trebuit să fie judecaţi după rigorile primei legi, însă în justiţia română, cu ajutorul unui avocat priceput, se poate face rabat de la această regulă, astfel încât faptele de care cei doi au fost incriminaţi să fie judecate după o lege mai blândă, anume cea produsă de Valter Dorneanu, Florin Iordache şi Tudor Mohora. Aceste modificări aduse legii amintite mai sus vor determina  creşterea numărului de fraude şi, implicit, falimentarea băncilor care nu sunt bine închegate pe piaţa autohtonă. Ca urmare a acestei dezincriminări, instanţele de judecată au pronunţat achitări în peste 50 de dosare penale faţă de inculpaţii acuzaţi că au încălcat legea sau normele de creditare bancară. Motivarea celor trei pesedişti a fost că „normele interne ale unei bănci nu sunt legi sau acte normative prin a căror încălcare să se atragă răspunderea penală. Normele interne ale băncii reprezintă un Regulament intern al băncii, care ar trebui să privească exclusiv banca şi clientul”.