Spania: Manifestanţi cer „dreptate“ la un an după tragedia migratorie de la Melilla

Mai mult sute de persoane au manifestat în Spania pentru a cere "dreptate" la un an după masiva tentativă de intrare a migranţilor care a făcut cel puţin 23 de morţi în enclava spaniolă Melilla, pe coasta de nord a Marocului, notează AFP.

Aceste "marşuri pentru dreptate", lansate la chemarea mai multor asociaţii pentru apărarea drepturilor omului, au avut ca scop, potrivit organizatorilor, să denunţe absenţa unor "anchete reale şi independente" asupra acestei tragedii, care a rămas până în prezent "nepedepsită".

La Melilla, manifestaţia a reunit între 200 şi 300 de persoane, adunate lângă punctul de frontieră unde s-a petrecut tragedia în urmă cu un an, în jurul unor bannere apărând "dreptul de a migra" şi "dreptul de a trăi", potrivit unui corespondent al agenţiei France Presse.

Un an mai târziu, multe familii încă nu şi-au "identificat sau îngropat morţii" şi nu a existat nicio "anchetă independentă" care să permită "rudelor victimelor să cunoască adevărul", a denunţat Quinndy Akeju, un activist anti-rasism.

Mai multe alte mitinguri au avut loc şi în alte oraşe din Spania, în special la Madrid şi Barcelona.

Pe 24 iunie 2022, circa 2.000 de imigranţi ilegali, în principal din Sudan - o ţară foarte săracă şi afectată de conflicte - au încercat să intre în Melilla, luând cu asalt gardul înalt care desparte acest oraş spaniol de oraşul marocan Nador, citează Agerpres.

Potrivit autorităţilor de la Rabat, 23 de migranţi au fost ucişi în acea zi, cel mai mare număr înregistrat vreodată în cursul numeroaselor tentative ale migranţilor subsaharieni de a pătrunde în Melilla şi în cealaltă enclavă spaniolă, Ceuta, singurele frontiere terestre ale UE cu continentul african.

Dar ONG-ul Amnesty International şi experţi independenţi numiţi de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului evocă un bilanţ de cel puţin 37 de morţi, în timp ce 76 de migranţi sunt daţi dispărut de atunci, potrivit grupurilor pentru apărarea drepturilor omului.

"Există clar o strategie" a autorităţilor spaniole şi marocane de a "ascunde ceea ce s-a întâmplat", a afirmat Esteban Beltran, directorul filialei spaniole a Amnesty International, referindu-se la "un dezastru pentru drepturile omului".

Arătate cu degetul după această tragedie, Rabatul şi Madridul au negat orice utilizare excesivă a forţei şi i-au acuzat pe migranţi că au fost "violenţi" faţă de poliţiştii lor. Potrivit Rabatului, migranţii au murit căzând de pe gardul metalic sau sufocaţi în "altercaţii".

În Spania, Parchetul a fost de acord cu aceste versiuni, clasând fără urmări ancheta deschisă după tragedie. "Nu putem concluziona că acţiunea agenţilor" spanioli "a mărit riscul asupra vieţii şi integrităţii fizice a migranţilor", a apreciat Parchetul.

În Maroc, procuratura Nador a deschis, de asemenea, o anchetă, care nu a permis stabilirea niciunei responsabilităţi. În schimb, 87 de supravieţuitori ai tragediei au fost condamnaţi la pedepse de până la patru ani de închisoare, potrivit Asociaţiei marocane pentru drepturile omului.