Statul român e generos cu ucrainenii și agricultorii români dau faliment!

Odată cu începerea conflictului armat dintre Rusia și Ucraina, România s-a arătat solidară încă din prima clipă, existând tot felul de programe pentru ajutorarea ucrainenilor ce fug din calea obuzelor. Pe de altă parte însă, agricultorii români au foarte mult de suferit, România devenind cel mai mare importator de cereale din Ucraina. Într-un singur an, cifrele au explodat, valoarea totală a grânelor pe care le-am cumpărat de la vecinii afectați de război a crescut de aproape 700 de ori. Contactat de către reporterii Replica, Răzvan Filipescu, vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea, a transmis faptul că stocurile agricultorilor români sunt destul de mari, existând mai multe probleme cu vânzarea acestora.

Cândva Grânarul Europei, România a ajuns pe primul loc în topul importatorilor de grâu din Ucraina. Conform comitetului pentru politică agricolă de la Kiev, țara noastră a cumpărat cereale în valoare de peste 1,2 miliarde de dolari. Suma este de aproape 700 de ori mai mare decât în 2021. Vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea, Răzvan Filipescu, a declarat faptul că agricultorii români au stocurile pline la ora actuală, iar marfa din Ucraina și Rusia se vinde la prețuri mult mai mici:

Vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea - Răzvan Filipescu

„Stocurile de cereale din România sunt destul de mari la ora actuală. Există o problemă cu vânzarea acestora, din cauza mărfurilor care tranzitează teritoriul României. Marfa din Ucraina cât și marfa care vine din Rusia se vând pe piețele externe la prețuri mult mai mici, ceea ce a tras în jos și prețurile la mărfurile românești. Ca să avem o comparație, dacă în luna octombrie, prețul la grâu era undeva la 350 de euro, acum este undeva la 250 de euro în Portul Constanța. O scădere semnificativă, de aproximativ 30%, ceea ce pe mine mă înspăimântă este că nu se mai justifică de ce prețurile de la alimente sunt așa de mari pe piața internă. Și aici vorbim nu numai de produsele alimentare care sunt derivate din cereale, făină, vorbim și de lapte. Vorbeam cu oameni din domeniu zootehniei, prețul laptelui se achiziționează la ora actuală cu 2 – 2,5 lei. Iar prețul la raft se ajunge la 10-12 lei dacă ne uităm la un supermarket. Ceea ce însemnă că intermediarii și comercianții câștigă mult mai mult decât producătorii și duc la niște prețuri foarte mari. Problema cea mai mare la ora actuală este că prețurile cerealelor care s-au dus în jos, la fel și al nutrețurilor și toate produsele derivate, nu mai justifică menținerea unor prețuri atât de mari la raft pentru consumatori, pentru noi ca români. Fiind foarte multă marfă exportată pe coridorul care s-a creat în Marea Neagră, automat s-a ajuns la scăderea prețurilor. Sunt fermieri la ora actuală care au marfă pe stoc, pentru că marfa din România nu mai este la mare căutare.”

Foto cu rol ilustrativ

Filipescu: „Se creează o competiție neloială”

De asemenea, vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea, Răzvan Filipescu, a mai transmis faptul că fermierii din Ucraina nu trebuie să respecte aceleași condiții precum fermierii din România creându-se astfel o competiție neloială: „Se creează o competiție neloială. Noi, fiind fermieri, trebuie să îndeplinim anumite condiționalități și anumite condiții impuse de Uniunea Europeană. Colegii noștri, fermierii din Ucraina, nu trebuie să îndeplinească neapărat aceleași criterii. Noi avem, și vom avea în perioada următoare, obligativitatea de a lăsa o suprafață de 5% din suprafața fermei nelucrată, ceea ce va duce la o scădere a productivității și randamentelor fiecărui fermier, pe când ceilalți nu vor avea această condiționalitate. Noul plan național strategic, adică a acestui cadru general care prevede modul în care se vor accesa subvențiile pentru dezvoltare rurală, este unul care a creat foarte multe controverse, este un plan care vine cu termeni noi, care vine cu condiționalități noi, și a fost greu de digerat de către fermieri, dar va fi o mare provocare modul în care vom implementa aceste noi reguli pe care ni le impune Comisia Europeană.”