Studiu: O proteină a sistemului imunitar, cheia pentru combaterea unei bacterii 'mâncătoare de carne'

O proteină care se regăseşte în sistemul imunitar ar putea reprezenta soluţia împotriva unei bacterii "măncătoare de carne", a descoperit o echipă de oameni de ştiinţă australieni, transmite Xinhua.

Într-un nou studiu, o echipă de la Universitatea Naţională din Australia (ANU) a descoperit că proteina NLRP3 poate fi utilizată pe post de armă împotriva Clostridium perfringens, o bacterie care este o cauză comună a intoxicaţiilor alimentare, dar care poate fi, de asemenea, responsabilă de infecţii potenţial letale, inclusiv cangrenă, potrivit stiripesurse.ro.

În cazurile grave, bacteria produce două toxine - una care face o gaură în suprafaţa unei celule şi cealaltă care afectează structurile interne ale acesteia.

Oamenii de ştiinţă au descris în acest studiu capacitatea NLRP3 de a detecta toxinele, comparând-o cu un detector de fum.

Cu toate acestea, ei au descoperit că proteina poate deveni hiperactivă şi poate declanşa un răspuns disproporţionat din partea organismului, ceea ce duce la închiderea mecanismelor de siguranţă şi la apariţia unor afecţiuni care pun viaţa în pericol, cum ar fi sepsis.

Oamenii de ştiinţă, conduşi de Anukriti Mathur şi Callum Kay de la Facultatea de medicină John Curtin (JCSMR) din cadrul ANU, au folosit medicamente pentru a atenua răspunsul declanşat de NLRP3, reuşind astfel să descifreze mecanismele moleculare responsabile de semnalul de alarmă.

Potrivit cercetătorilor, printr-o mai bună înţelegere a acestor mecanisme ar putea fi dezvoltate noi terapii pentru a învinge bacteria.

"Rata mortalităţii necrozei musculare (fasceită necrozantă), cauzată de Clostridium perfringens, rămâne alarmant de ridicată, depăşind 50%", a declarat Anukriti Mathur, citată într-un comunicat.

"Prin înţelegerea rolului pe care îl joacă NLRP3 în detectarea acestor toxine mortale şi a mecanismelor de apărare pe care le activează pentru a proteja organismul, putem să începem să dezvoltăm noi tehnici care vizează proteina şi 'atenuează' răspunsul său hiperactiv", a spus ea.

"Acest lucru nu doar că ar contribui la prevenirea unei reacţii extreme a organismului - şi potenţial mortală - la infecţie, dar ne-ar putea ajuta, de asemenea, să găsim noi modalităţi de a întrece bacteria şi de a dezvolta potenţiale noi tratamente", a adăugat cercetătoarea.