Subvenții de 30 de ori mai mari pentru partidele politice, în 2022

Un studiu al Expert Forum arată care sunt sursele de finanțare ale partidelor politice în anul 2022, precum și carențele legislației, mai ales în ce privește transparenți cheltuirii fondurilor publice.

În anul 2022, finanțarea partidelor de la bugetul de stat sub forma subvențiilor va reprezenta 234 milioane de lei proveniți din taxele contribuabililor urmând să ajungă în vistieriile partidelor politice, se arată în raportul Expert Forum.

Teoretic, există posibilitatea ca subvenționarea partidelor să fie majorată și mai mult în urma unei rectificări bugetare, până la limita a circa 500 de milioane de lei.

Datele indică faptul că majoritatea banilor cheltuiți în anul 2021 au fost direcționați către presă și propagandă, cheltuieli netransparente întrucât partidele nu sunt obligate să precizeze sumele acordate către un organ de presă sau altul.

Subvenții mărite de aproape 30 de ori

Din 2015, sumele care sunt acordate partidelor ca subvenții au crescut într-un ritm năucitor, după ce a fost modificată Legea finanțării astfel încât pragul maxim a fost ridicat la echivalentul a 0,04% din PIB. Astfel, în 2018, suma a fost de nu mai puțin de 28 de ori mai mare față de cât era în 2015.

Astfel s-a ajuns în situația ca veniturile participanților la alegerile parlamentare să crească de la 51 de milioane lei în 2016 la 169 milioane în 2020.

Subvenția este acordată în proporție de 75% pentru partidele parlamentare, în funcție de scorul obținut la ultimele alegeri, și de 25% pentru partidele care au obținut cel puțin 50 de mandate de consilieri județeni sau generali.

În bugetul pe anul curs, suma prevăzută pentru subvenții este de 234.000.000 lei, însă ar putea fi mărită până la pragul de 500.000.000, cât reprezintă 0,04% din PIB. Cu alte cuvinte, cu cât Produsul Intern Brut crește cu atât și banii pe care îi iau partidele vor fi mai mulți.

Majorarea până la pragul celor 500 de milioane este posibilă chiar în acest an, printr-o rectificare bugetară. Manevra a fost făcută și anul trecut de către guvernul Cîțu. Astfel, în bugetul inițial pe anul 2021 au fost trecute 153.000.000 lei, mai puțin cu aproape 100 de milioane față de 2020. Numai că în cadrul rectificării bugetare din timpul toamnei trecute, partidelor li s-a suplimentat suma cu încă 90 de milioane de lei.

Partidele își permit să facă economii pentru anii electorali

Subvenția pe anul 2021 a fost atât de generoasă încât partidele și-au permis să pună bani deoparte pentru anii electorali, întrucât nu există obligația returnării la buget a sumelor necheltuite, potrivit datelor sintetizate de Expert Forum.

AUR a anunțat de la începutul legislaturii că nu va utiliza banii din subvenție, însă nici nu i-a returnat până acum, în timp ce datoriile mari acumulate de Pro România au făcut ca din luna septembrie subvenția pentru acest partid să fie virate direct executorului judecătoresc.

Structura cheltuielilor făcute de partide din subvenția primită este următoarea: presă și propagandă – 54,6%, personal – 16,8%, consultanță politică – 4,6%, chirii și utilități sedii – 4,6%, activități politice – 4,5%, sondaje – 3,6%, altele – 3%.

„În 2020 și 2021, peste 50% din bani au mers către presă pentru promovare, mai ales prin intermediul firmelor de publicitate. Reclamele finanțate de partide nu trebuie marcate în afara campaniei, deci nu știm ce e știre și ce e reclamă cumpărată”, precizează Expert Forum.

Mită pentru presă din bani publici

Altfel spus, banii pentru propagandă reprezintă totodată și o formă de mituire a unor instituții de presă, iar cititorul sau telespectatorul nu poate să-și dea seama dacă urmărește publicitate politică sau un material informativ. În afară de USR, niciun partid parlamentar nu a publicat contractele încheiate cu instituțiile de presă.

În raport sunt menționate și câteva măsuri care ar trebui adoptate în ce privește utilizarea subvenției: impunerea unui grad mai mare de transparență în utilizarea fondurilor, reducerea subvenției în limite rezonabile, alocarea și pentru partide mai mici prin reducerea pragului pentru alegerile locale, precum și o pondere mai mare a rezultatelor la locale în cuantumul total al subvenției.

Mai este menționată și stoparea derogărilor prin care partide care nu au participat la alegeri au primit totuși subvenție de la buget. De exemplu, Pro România lui Victor Ponta și Forța Națională condusă de către Teodor Meleșcanu au primit subvenții în 2020, în funcție de numărul de mandate de parlamentar pe care le aveau la 1 ianuarie 2020.

O încercare similară s-a făcut și prin Legea bugetului pentru 2022, de această dată pentru PPU-SL, partidul creat de Dan Voiculescu. Însă Curtea Constituțională a suspendat articolul de lege prin care PPU-SL urma să primească subvenție.

De menționat că partidele au și alte surse de finanțare, precum donații, cotizații, împrumuturi. Cuantumul maxim al donațiilor este stabilit în funcție de salariul minim, astfel că orice majorare a acestuia duce și la creșterea plafonului maxim al donațiilor, scrie fanatik.ro