Țările NATO au rămas aproape fără armament disponibil pentru ajutorarea Kievului

După prăbușirea URSS-ului, Occidentul a considerat că un război de artilerie în Europa nu se va mai întâmpla niciodată și a micșorat stocurile de arme.

Foto cu rol ilustrativ

Calculul pare să fi fost greșit, de vreme ce Rusia și Ucraina folosesc arme și muniție într-un ritm nemaivăzut de la Al Doilea Război Mondial, notează cotidianul american.

Potrivit oficialilor NATO, cantitatea de artilerie folosită este uluitoare. Ucraina poate lansa mii de proiectile în fiecare zi și are nevoie de și mai mult armament pentru apărare aeriană împotriva rachetelor rusești și a dronelor iraniene.

„O lună de război în Afganistan e ca o zi în Ucraina”

Camille Grand, expert în apărare la Consiliul European pentru Relații Externe, care a fost până de curând secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare, a explicat că „o zi în Ucraina este ca o lună sau mai mult în Afganistan”.

Un înalt oficial NATO a spus că, vara trecută, doar în Donbas, ucrainenii au tras 6.000 până la 7.000 de obuze de artilerie pe zi, în timp ce rușii au expediat până la 50.000 de obuze pe zi. Prin comparație, SUA produc doar 15.000 de obuze pe lună.

După nouă luni de război în Ucraina, aliații caută acum modalități de a reface proviziile pentru armata ucraineană, în condițiile în care disponibilitatea armelor pentru Kiev se poate dovedi decisivă în războiul actual.

NYT notează că, în total, țările NATO au furnizat până acum Ucrainei arme în valoare de aproximativ 40 de miliarde de dolari, sumă aproximativ egală cu bugetul anual de apărare al Franței.

În acest context, un înalt oficial NATO a spus că 20 dintre cei 30 de membri ai alianței „sunt aproape de zero, aproape că și-au epuizat capacitatea” de a furniza arme Kievului. Doar 10 state, printre care Franța, Germania, Italia și Țările de Jos, sunt încă „disponibile” pentru a trimite echipament de apărare armatei ucrainene.

Franța a oferit deja 20% din artilerie

Pentru țările NATO care au oferit cantități mari de arme Ucrainei, în special Polonia și Țările Baltice, sarcina de livra în continuare este imposibilă.

Și țările „disponibile” au probleme. Francezii, de exemplu, care au dat deja Ucrainei 18 obuziere moderne Caesar, aproximativ 20% din toată artileria existentă, sunt reticenți să ofere mai multe.

De asemenea, Germania a transmis anterior că aproape a epuizat posibilitățile de a ajuta Ucraina. Iar Italia nu plănuiește noi livrări.

SUA au doar stocuri limitate de arme, iar Washingtonul nu este dispus să deturneze armele-cheie din regiuni delicate, precum Taiwan și Coreea, unde China și Coreea de Nord testează în mod constant armament strategic.

NATO vrea să investească în fabrici vechi de muniție din Cehia, Slovacia și Bulgaria

Occidentul se străduiește să găsească pentru Ucraina chiar și echipamente și muniție din era sovietică, inclusiv rachete de apărare antiaeriană S-300, tancuri T-72 și obuze de artilerie de calibru sovietic.

Occidentul încearcă, de asemenea, să găsească sisteme alternative, chiar dacă sunt mai vechi, pentru a înlocui stocul său în scădere de rachete antiaeriene scumpe și sisteme de rachete antitanc Javelin.

Se discută chiar și posibilitatea ca NATO să investească în fabrici vechi din Cehia, Slovacia și Bulgaria pentru a relua producția de obuze sovietice de 152 mm și 122 mm pentru armamentul de artilerie al Ucrainei.
Ce vrea Kievul, dar este puțin probabil să primească

Pe de altă parte, Germania, Franța și SUA vor să prevină escaladarea și atacurile directe asupra Rusiei. Mark Cancian, un fost strateg în arme la Casa Albă, care este acum consilier principal la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington, a explicat că ucrainenii doresc rachete ATACMS, tancuri occidentale și sisteme de apărare aeriană mai avansate. „Este puțin probabil să le primească”, afirmă expertul.

ATACMS-urile, care au o rază de acțiune de aproximativ 190 de kilometri, nu vor fi furnizate din cauza temerilor că ar putea lovi Rusia, tancurile sunt prea complexe și necesită un an sau mai mult pentru a învăța să le folosească și să le întrețină.

În ceea ce privește apărarea aeriană, potrivit lui Cancian, NATO și SUA și-au dezactivat majoritatea sistemelor lor de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune de la Războiul Rece și mai au puține mijloace de apărare aeriană. Producerea unor cantități mai mari poate dura până la doi ani.

„Fiți mai eficienți!”

Washingtonul ia în considerare și alternative mai vechi și mai ieftine, cum ar fi furnizarea de rachete antitanc TOW în loc de sisteme de rachete antiaeriene Javelin și Hawk.

Oficialii împing din ce în ce mai mult Ucraina „să fie mai eficientă” și să nu tragă, de exemplu, „o rachetă care costă 150.000 de dolari într-o dronă de 20.000 de dolari”.

Cu toate aceste discuții, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a sfătuit Alianța ca liniile directoare ale NATO, care cer membrilor să aibă stocuri de armament, să nu fie un pretext pentru a limita exporturile către Ucraina, potrivit libertatea.ro .