TAS a decis câți bani va primi Simona Halep de la ITIA, după ce a câștigat procesul de dopaj
TAS a decis câți bani va primi Simona Halep de la ITIA, după ce a câștigat procesul de dopaj
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestSimona Halep (32 de ani) a reușit să câștige procesul împotriva Agenției Internaționale pentru Integritatea Tenisului (ITIA), care a suspendat-o patru ani pentru dopaj pe 12 septembrie 2023.
Românca a contestat măsura la Tribunalul Arbitral al Sportului (TAS), iar cei de la Lausanne au redus perioada la nouă luni, astfel că Halep a redevenit eligibilă să participe la turnee.
Simona Halep trebuie să primească puțin peste 20.000 de euro
Imediat după ce s-a aflat decizia, avocatul sportivei, Bogdan Stoica, a avut o intervenție telefonică la Digi Sport Special, în cadrul căreia a dezvăluit suma pe care clienta sa va trebui să o primească din partea celor de la ITIA.
"Tribunalul a decis simbolic să oblige ITIA să plătească 20.000 de franci elvețieni (n.r. echivalentul a aproximativ 21.000 de euro) cu titlul de 'contribuție la efortul de apărare al Simonei'", a precizat reprezentantul legal al Simonei.
Deoarece perioada de suspendare a început să curgă de pe 7 octombrie 2022 (n.r. când a fost suspendată provizoriu pentru roxadustat), românca poate juca din nou tenis, întrucât se consideră că perioada de 9 luni s-a încheiat la data de 6 iulie 2023.
Audierile de la TAS au avut loc în perioada 7-9 februarie, iar cei trei judecători care s-au ocupat de proces au fost Annabelle Bennett (Australia), președinte, Jeffrey G. Benz (Statele Unite ale Americii) și Ulrich Haas (Germania).
Inițial, Halep a fost depistată pozitiv la roxadustat, substanță interzisă, iar ulterior cei de la ITIA au găsit nereguli și în pașaportul biologic al româncei.
Ultimul meci oficial al său a fost pe 29 august 2022, în runda inaugurală de la US Open, contra Dariei Snigur, scor 2-6, 6-0, 4-6, scrie digisport.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.