Cum îţi dai seama că ai fost muşcat de căpuşă şi ce trebuie să faci

Deşi, din fericire, în acest moment nu există un val de muşcături ale căpuşelor, în perioada următoare nu este exclusă o avalanşă de cazuri, odată cu 1 mai. Cei mai expuşi la o muşcătură de căpuşă sunt cei care stau pe iarbă sau dorm cu câinii în pat. Dacă eşti muşcat de căpuşă sau suspectezi că s-a întâmplat acest lucru, trebuie să ajungi urgent la Spitalul de Boli Infecţioase. Boala Lyme ce este cauzată doar prin muşcătura de căpuşă, este cunoscută ca boala cu 1.000 de feţe, pentru că simptomele acesteia mimează simptomele altor boli. "Din câte ştiu, la noi în Constanţa nu au apărut căpuşele, deşi se spune că rezistă de la un an la altul, s-au adaptat şi condiţiilor de climă şi temperaturilor scăzute. Nu am semnalat încă să avem cazuri de muşcături de căpuşe. Noi avem în fiecare vară, când vine vara, vin şi căpuşele, dar parcă anul trecut au fost mai puţine cazuri ca în alţi ani. A existat un val cu mai multe muşcături acum 2 - 3 ani, când erau mai multe căpuşe, dar cei de la primărie au avut un program şi au dat cu soluţii, apoi nu au mai existat atât de multe căpuşe prin iarbă. Acestea din iarbă se urcă în blana câinilor, se transmit de la câini la oameni ş.a.m.d. Unii mai dorm şi cu câinele în pat şi atunci riscul este şi mai mare", a declarat, pentru "Replica", Stela Halichidis, manager al Spitalului de Boli Infecţioase din Constanţa. Minivacanţa de 1 mai nu ar trebui să fie doar un motiv de bucurie, ci şi un motiv de precauţie, întrucât odată cu încălzirea vremii nu sunt excluse cazurile de muşcături de căpuşă, ce pot da febra butonoasă sau boala Lyme, tratabilă cu antibiotice. "Cred că odată cu încălzirea vremii şi cu 1 mai, atunci o să înceapă muşcăturile de căpuşe. Muşcătura de căpuşă este puţin dureroasă şi omul simte că a fost muşcat, plus că la locul respectiv de obicei rămâne căpuşa, se înfige şi poate fi şi identificată. Chiar dacă nu mai rămâne căpuşa, este o zonă mai negricioasă, o pată care este dubioasă, iar noi infecţioniştii o recunoaştem. Noi nu tratăm toate înţepăturile de insecte, dar le recunoaştem în virtutea meseriei. Muşcăturile de căpuşe pot da febra butonoasă sau boala Lyme şi de aceea le tratăm, dar seamănă de multe ori cu alte înţepături, de ţânţari, de păianjen, care nu reprezintă domeniul nostru de activitate. Acestea ar fi trebuit tratate de către alergologi, dar dat fiind faptul că mulţi vin la noi şi spun că nu ştiu de ce au fost muşcaţi, noi suntem informaţi şi cam ştim ce trebuie să facem, deşi nu reprezintă obiectul nostru de studiu", a mai adăugat Stela Halichidis. "Orice medic de familie ar trebui să ştie să trateze, pentru că noi nu avem insecte veninoase cum sunt prin zonele tropicale, dar acum şi păianjenul poate fi periculos. Unele muşcături nu sunt chiar simple, dar la căpuşă este caracteristică muşcătura, dacă găseşti şi căpuşa, cu atât mai mult. Cert este că se poate face profilaxie cu antibiotic şi nu toate antibioticele acţionează pe microbii care sunt transmişi de căpuşe şi atunci ar trebui un doctor infecţionist să stabilească ce şi cum, mai ales că sunt anumite antibiotice care nu se pot da la femeile gravide, care nu se pot da la copiii mici. Orice muşcătură de căpuşă ar trebui trimisă de doctorul de familie la Infecţioase. Noi nu suntem spital de urgenţă, nu beneficiem de finanţare pentru urgenţă, ca atare prin natura spitalului şi a contractului pe care-l avem, la noi trebuie să vină orice pacient, ori cu bilet de trimitere de la medicul de familie, ori trimis de la Spitalul Judeţean de Urgenţă", a conchis, pentru "Replica", Stela Halichidis.

Sorin HULUBEI