Carderul Ghiaţă, dat în urmărire prin INTERPOL, sfidează legea: vrea încă un drept la replică
Carderul Ghiaţă, dat în urmărire prin INTERPOL, sfidează legea: vrea încă un drept la replică
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin Pinterest„Au cerut extrădarea mea pentru fapte pe care eu nu le-am comis”
„Au cerut extrădarea mea pentru fapte pe care eu nu le-am comis”
Mihai Ghiaţă
Mihai Ghiaţă, carderul condamnat din Constanţa, sfidează pur şi simplu legea! Acesta a fugit din ţară în urmă cu câţiva ani, existând informaţii că s-ar afla în Mexic, însă nici că-i pasă. Omul citeşte presa de la malul mării, stă pe Facebook şi trimite cereri pentru drept la replică. Este dat în urmărire prin Interpol, el ştie asta, dar ţine să precizeze că nimeni nu-l va extrăda pentru că este nevinovat.
Dacă alţii, în situaţia lui, ar lua exemplul struţului şi ar sta cu capul „la cutie”, iată că Mihai Ghiaţă se încadrează într-un alt tipar. Consideră că este la adăpost, ceea ce-i permite să străbată internetul în lung şi-n lat, să citească presa, să stea pe Facebook şi să trimită emailuri la redacţia „Replica”. Recent, pe 16 decembrie anul curent, poliţiştii Compartimentului Urmăriri din cadrul Serviciului Investigaţii Criminale al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa l-au depistat pe Elvin Abgeli, în vârstă de 28 de ani, din Constanţa, posesor al unui mandat de executare, emis de Judecătoria Constanţa, pentru o perioadă de 3 ani şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea de infracţiuni informatice şi complicitate la spălare de bani, persoană despre care s-a stabilit că încearcă să se sustragă executării pedepsei, îmbarcându-se la data de 12.12.2015, pe o navă, aflată în prezent în rada Portului Constanţa.
Numai că, se pare că Elvin Abgeli a făcut parte din gruparea unuia dintre cei mai cunoscuţi carderi din România, fiind vorba despre constănţeanul Mihai Ghiaţă, zis „Ice” şi, din câte se pare, Abgeli a vrut să urmeze exemplul colegului său de infracţiuni şi anume să părăsească ţara. Ghiaţă a fost interesat de toate aceste informaţii, „adulmecând” articolele din presa locală. Ulterior, a vrut să-şi exprime punctul de vedere, prin intermediul unui email. „Nu sunt un pericol pentru societatea românească şi nu am fost niciodată. Nu mai inventaţi prostii, singurele grupări infracţionale sunt în Guvern şi la Ambasadele SUA.
În plus nici nu îl cunosc pe numitul Abgeli. Procurorii vă dau informaţii eronate, ce nu au legătură cu realitatea, pentru a-şi justifica pedepsele date de judecători ulterior, iar voi le publicaţi şi asta este o înşelătorie la adresa populaţiei, mai degrabă o insultă. Instanţele din România m-au dat în urmărire pe Interpol şi au cerut extrădarea mea pentru fapte pe care eu nu le-am comis, care sunt inexistente, este imposibil să aprobe cineva extrădarea mea pe baza acelor făcături, aşa au fost fabricate toate dosarele mele”, a spus Mihai Ghiaţă.
Dat în urmărire prin Interpol pentru executarea unei pedepse cu închisoarea
Însă, chiar dacă el susţine că este victima unor făcături, pe Interpol este specificat foarte clar că este căutat pentru executarea unei pedepse cu închisoarea, el fiind membru al unei grupări infracţionale. Precizăm că a fost condamnat, în 2013, la 10 ani de închisoare. Ulterior, în ianuarie 2015, Curtea de Apel Constanţa a respins contestaţia formulată de carderul Mihai Ghiaţă împotriva deciziei Tribunalului din 4 decembrie 2014, privind contopirea mai multor pedepse primite de constănţean din 2007 şi până în prezent, rămânând, în final, să execute cea mai grea pedeapsă: 13 ani de închisoare.
Amintim că, printre altele, Ghiaţă a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, alături de alte 31 de persoane, pentru fraude informatice şi iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup. În fapt, se reţine că, în perioada octombrie 2009 - februarie 2010, Cătălin Zlate, care este recidivist, şi Cristian Ciuvăţ, au constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat peste 40 de persoane, printre care şi constănţeanul Mihai Ghiaţă, în scopul săvârşirii de infracţiuni informatice, prin atacuri asupra unor sisteme informatice şi prin folosirea frauduloasă a datelor informatice, obţinând în acest mod beneficii materiale substanţiale.
Liliana CHIRU
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News