Făgădău vrea un nou sechestru pe averea lui Borcea
Făgădău vrea un nou sechestru pe averea lui Borcea
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut, prin decizia de condamnare a inculpaţilor din dosarul Retrocedărilor din 7 februarie 2019, sechestrul instituit prin Ordonanta nr.29/P/2005 din 15.02.2008 asupra bunurilor dobândite de inculpaţii Georgică Giurgiucanu, Cristian Borcea şi Mihai Camboianu, iar în acelaşi timp a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, în sensul revenirii terenurilor în domeniul public al statului sau, după caz, în domeniul public sau privat al Unitatii Administrativ Teritoriale Municipiului Constanţa.
Cristi Borcea/Decebal Făgădău
Menţinerea sechestrului de către instanţa penală a avut loc în considerarea indisponibilizarii acestor terenuri şi asigurării restabilirii situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor dispusă deja de instanţa penală. Primăria Constanţa prin primarul Decebal Făgădău, a solicitat în instanţă anularea parțială deciziei de ridicare a măsurilor de executare silită, din mai 2019, emisă de ANAF, în ceea ce priveste ridicarea sechestrului instituit asupra bunurilor lui Cristi Borcea, sechestrate prin Ordonanţa nr.29/P/2005 din 15.02.2008. De asemenea, primăria cere suspendarea executării actului emis de organul execuţional, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la executare.
Avocatul lui Borcea a arătat magistraţilor, potrivit portalului de Jurisprudenţă Românească, că în cauză nu este vorba despre o contestație la executare simplă, ci despre o contestație la executare în care se atacă efectiv titlul, respectiv actul administrativ fiscal. Pe de altă parte, a arătat că aceasta a fost o măsură asiguratorie până la achitarea de către Cristi Borcea a prejudiciului în cauză, iar prejudiciul a fost achitat.
Dosarul, făcut ping-pong de la o instanţă la alta
Dosarul în care Municipiul Constanţa prin Primar a contestat decizia ANAF de a ridica sechestrul pus pe averea lui Borcea în Dosarul Retrocedărilor a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Constanţa, la Secţia civilă, pe 7 iunie 2019. Pe 17 septembrie 2019, Judecătoria a decis să trimită dosarul către Tribunalul Constanţa, fiind instanţa competentă să-l judece. Dosarul a fost înregistrat pe Secţia civilă a Tribunalului pe 12 noiembrie 2019, iar pe 6 decembrie 2019, judecătorii acestei secţii îl trimit Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal. Pe 20 ianuarie 2020, judecătorii de aici au admis exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Constanţa-sectia contencios administrativ şi fiscal şi au declinat soluţionarea cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa. Ajuns dosarul de unde a plecat, magistraţii de aici au decis, din nou, că nu este de competenţa lor pentru a judeca cauza. Aşa că, a fost nevoie de intervenţia Curţii de Apel să decidă ce instanţă este competentă să judece contestaţia formulată de Primăria Constanţa. Şi a decis: Judecătoria Constanţa, fără drept de apel.
Mirela PASCAL
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News