Tot ce trebuie să știi despre varianta Delta a virusului SARS-CoV-2

Varianta Delta a virusului SARS-CoV-2 stârnește îngrijorare în mai multe țări, pentru că este mai contagioasă, deci se răspândește mai ușor, în contextul în care în mai multe zone ale lumii au fost relaxate condițiile, iar vaccinurile aprobate par să aibă o rată de protecție mai mică în fața acestei tulpini.

Sursă foto: Shutterstock

SARS-CoV-2 continuă să evolueze în întreaga lume, generând noi variante, care sunt îngrijorătoare pe baza potențialului lor de transmisibilitate și patogenitate mai mare și pe baza faptului că eficacitatea vaccinurilor și a terapiilor existente pare să fie mai scăzută în fața lor, scrie doc.ro.

Este cunoscut faptul că variantele genetice ale SARS-CoV-2 au apărut și au circulat în întreaga lume de-a lungul pandemiei de COVID-19. Aceste variante au fost clasificate de autoritățile sanitare internaționale în trei grupuri, drept variante de interes, de îngrijorare și cu consecințe grave. Astfel, până în prezent, nu au fost identificate variante cu consecințe grave, iar B.1.1.7 (Alpha), B.1.351 (Beta), B.1.617.2 (Delta) și P.1 (Gamma), sunt clasificate drept variante de îngrijorare.

Potrivit Centrelor SUA pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), varianta de îngrijorare este aceea pentru care există dovezi ale unei creșteri a transmisibilității, ale unei forme de boală COVID-19 mai gravă, ale reducerii semnificative a neutralizării virusului de către anticorpii generați în timpul îmbolnăvirii sau al vaccinării și dovezi ale eficacității mai reduse a tratamentelor.

Cât de contagioasă este varianta Delta?

Varianta Delta a fost identificată prima dată în India, după care a apărut în peste 70 de țări. Se caracterizează prin faptul că este mai contagioasă și se transmite mai repede, are potențialul de a reduce neutralizarea de către unele tratamente cu anticorpi monoclonali și, de asemenea, are potențialul de a reduce neutralizarea de către anticorpii obținuți prin vaccinare.

Deși SUA și Marea Britanie au vaccinat complet aproximativ 43% din populație, pe măsură ce varianta Delta s-a răspândit tot mai mult, s-a înregistrat o creștere a numărului de cazuri de COVID-19. O creștere similară s-a observat în India, unde varianta Delta s-a transmis pe scară largă. Secretarul pentru sănătate din Marea Britanie, Matt Hancock, a declarat că varianta Delta este cu aproximativ 40% mai transmisibilă decât varianta Alpha, care anterior era dominantă în țară.

Ce simptome provoacă varianta Delta?

Din cercetările de până acum, oamenii infectați cu varianta Delta prezintă simptome diferite și mai severe decât cele raportate anterior în pandemie. Febra este frecvent întâlnită, iar cantitatea de virus din organism crește mai mult decât ce s-a observat anterior în timpul pandemiei. În plus, forma de boală gravă apare mai repede, în 3-4 zile.

În Marea Britanie, unde varianta Delta reprezintă aproximativ 91% dintre cazurile noi, simptomele cele mai raportate au fost cefaleea, durerile în gât și secrețiile nazale. Pentru persoanele mai tinere, acest lucru s-ar putea resimți ca o răceală mai puternică. Însă, dacă tinerii transmit boala indivizilor mai vulnerabili (vârstnici, bolnavi cronic), aceștia pot face o formă mai gravă de COVID-19. Chiar și persoanele cu o infecție asimptomatică pot transmite virusul altora. Nu sunt excluse, însă, și simptomele clasice de COVID-19, tusea și pierderea mirosului și a gustului.

Cât de gravă este boala COVID-19 provocată de varianta Delta a coronavirusului?

Dovezile de până acum sugerează că varianta Delta poate crește riscul de spitalizare în comparație cu varianta Alpha. O analiză a 38.000 de cazuri de COVID-19 din Anglia, efectuată de Public Health England (PHE), a constatat că persoanele infectate cu varianta Delta a SARS-CoV-2 au avut un risc de 2,61 ori mai multe de a fi spitalizate decât cele cu varianta Alpha. În analiză se precizează că în unele zone în care varianta Delta era în creștere, pacienții care aveau nevoie de internare erau predominant persoane nevaccinate. Acest lucru sugerează că vaccinarea completă oferă protecție împotriva formelor mai grave de COVID-19 și a spitalizării.

Pentru un vaccin în două doze, cum ar fi cele de la Pfizer-BioNTech și Moderna, vaccinarea completă se consideră realizată la cel puțin 14 zile după a doua doză. Pentru un vaccin în doză unică, precum Johnson & Johnson, se consideră că persoana este complet vaccinată tot după cel puțin 14 zile de la administrarea dozei.

Vaccinurile COVID-19 funcționează împotriva variantei Delta?

Există o serie de dovezi că vaccinurile împotriva COVID-19 au efect împotriva variantei Delta. Un studiu¹ publicat pe 10 iunie 2021 în revista științifică Nature a constatat că 20 de persoane care au primit două cele două doze de vaccin de la Pfizer-BioNTech aveau suficienți anticorpi în sânge pentru a neutraliza mai multe variante, inclusiv Delta. Deși rezultatele studiului arată că vaccinul ar oferi o protecție adecvată, oamenii de știință sunt de părere că este nevoie de mai multe studii pentru a ști cu certitudine.

Un alt studiu publicat în prestigiosul jurnal științific The Lancet arată că după o singură doză de vaccin Pfizer-BioNTech șansele de a dezvolta un răspuns imun adecvat la varianta Delta sunt mai mici, comparativ cu tulpina inițială; prin urmare, cercetătorii încurajează vaccinarea completă, cu două doze. Potrivit altor date, vaccinul de la Pfizer în două doze este 88% eficient împotriva infecției simptomatice cu varianta Delta.

Un alt studiu din iulie 2021, efectuat de cercetătorii de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, Israel arată că eficacitatea vaccinului de la Pfizer împotriva variantei Delta a coronavirusului ar fi de 70%. Potrivit savanților, vaccinul Pfizer-BioNTech este, de asemenea, mai puțin eficient în a împiedica persoanele infectate cu varianta Delta să dezvolte simptome grave.

Și în Israel, varianta Delta este responsabilă pentru mai mult de 90% dintre noile cazuri de COVID-19. Autoritățile din această țară discută despre efectuarea unor studii care să confirme dacă o a treia doză de vaccin ar fi necesară pentru obținerea unei imunități mai puternice în fața acestei variante.

Este bine de reținut că persoanele cele mai expuse riscului de a se infecta cu varianta Delta sunt cele nevaccinate, cele incomplet vaccinate și cele care nu au avut un răspuns imunitar robust la vaccinare, cum se poate întâmpla în cazul vârstnicilor și al persoanelor imunocompromise. Astfel, cercetătorii recomandă ca populația din această ultimă categorie, chiar dacă este complet vaccinată, să ia măsuri suplimentare de precauție împotriva infectării atunci când se află în spațiul public.