Trecerea la ora de iarnă. Cum ne adaptăm și cum influențează starea de sănătate
Trecerea la ora de iarnă. Cum ne adaptăm și cum influențează starea de sănătate
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestToate ceasurile sunt date înapoi în noaptea de sâmbătă spre duminică, mai exact în noaptea de 29 spre 30 octombrie, când ora 4:00 devine ora 3:00. Deși câștigăm o oră de somn în plus, această practică ne influențează starea de sănătate, avertizează specialiștii, notează exquis.ro.
Până de curând, toate statele membre ale Uniunii Europene erau obligate să schimbe ora de două ori pe an pentru a beneficia de cât mai multă lumină naturală într-o anumită perioadă de timp. Astfel, ceasurile se dau cu o oră înainte în dimineața ultimei duminici din martie și se dau cu o oră înapoi în dimineața ultimei duminici din octombrie, pentru a se reveni la ora standard.
În ultimii ani, s-a discutat mult la nivel european despre renunțarea la schimbarea orei. Țara noastră nu a luat încă o decizie privind această practică, așa că vom da ceasurile înapoi în noaptea de sâmbătă spre duminică.
Ne adaptăm greu la ora de iarnă
Schimbarea orei vine la pachet cu stări de oboseală, nervozitate și chiar depresie, spun specialiștii, potrivit doc.ro. Stari care pot persista pana la doua saptamani dupa schimbarea orei. În 2016, aceștia au ajuns la concluzia că procesul de adaptare la trecerea la ora de iarnă ar putea fi mai dificil pentru unii dintre noi decât s-a presupus în trecut1. Cercetătorii au ajuns la concluzia că schimbarea orei, în special toamna, îi face pe oamenii să aibă, pentru o anumită perioadă de timp, simptome asemănătoare cu cele resimțite de cei care călătoresc și care trebuie să se adapteze la diferența de fus orar (oboseală accentuată, insomnie, tulburări digestive sau stări de confuzie).
Oamenii de știință spun că adaptarea organismului la trecerea la ora de iarnă poate dura până la patru săptămâni și că unii dintre noi nu reușesc niciodată să se adapteze acestui proces.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News