Tulcea, orașul cu trei gări, în trei locații diferite

La începutul sec. XX, Tulcea rămăsese ultimul oraș reședință de județ de pe teritoriul actual al României, care nu era legat prin cale ferată de restul țării. Oficial, calea ferată a fost finalizată pe 25 martie 1939, după inaugurarea ultimei porțiuni dintre Babadag și Tulcea. Gara CFR care funcționează acum în municipiul Tulcea a fost construită în doar doi ani, între 1970 și 1972. Proiectul după care s-a realizat clădirea îi aparține arhitectei Irina Rosetti. Construcția are forma unei ambarcațiuni, a unei lotci ce poate fi identificată de pe toate cele trei axe care duc spre ea: fluviul Dunărea, Faleza și drumul dinspre centrul orașului.

Gara Tulcea

Aceasta este însă cea de-a treia locație a Gării CFR din Tulcea.

„În perioada 1939 - 1972, gara Tulcea a avut 3 amplasamente diferite:
- la km 141 + 300, la intrarea în Tulcea: inaugurată ca gară terminus la 25 martie 1939, a fost desființată la 15 august 1940 şi mutată pe un alt amplasament;
- în zona Casei de Cultură a Sindicatelor (km 144+350): inaugurată la 15 august 1940, cu ocazia deschiderii căii ferate Tulcea - Tulcea Port, linie strategică construită de Direcția Generală CFR și Armata Română, care a făcut legătura între linia Medgidia - Tulcea, centrul orașului Tulcea și liniile industriale militare din Portul Tulcea. Gara Tulcea Port a funcționat 32 ani pe acest amplasament, până în 1972, când a fost demolată pentru sistematizarea centrului orașului Tulcea;
- pe fâșia de pământ care desparte lacul Ciuperca de Dunăre (amplasament aflat în prezent în exploatare): construită între anii 1970-1972 după proiectul arhitectei Irina Rosetti (IPCF - București), actuala clădire a gării Tulcea a fost inaugurată în 1972“ se arată în Enciclopedia Gărilor din România, publicată de Centrul de Documentare pentru Construcții, Arhitectură, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului - CDCAS.

Arhitecta Irina C. Rosetti, născută la 15 noiembrie 1941 în București, trăiește în prezent la Paris. În afară de Gara CFR din Tulcea, aceasta a proiectat-o și pe cea din Predeal. Potrivit specialiștilor, acestea reprezintă o arhitectură de tip internațional care a rupt linia clasicistă din perioada comunistă din România.