Tusea, răgușeala și regurgitațiile pot ascunde aceeași afecțiune

Senzația de arsură în capul pieptului, regurgitațiile și dificultățile la înghițire pot fi semnale de alarmă pentru boala de reflux gastroesofagian. Această afecțiune poate avea însă și alte simptome, considerate ca fiind „atipice”, cum sunt tusea, răgușeala sau durerea toracică. De aceea, atunci când apar astfel de probleme, este recomandat un consult la medicul de familie sau la un gastroenterolog, pentru a primi un diagnostic corect și tratamentul adecvat.

În timpul consultului, medicul va examina clinic bolnavul și îi va pune toate întrebările necesare pentru o anamneză completă, care va ajuta la o mai bună înțelegere a stilului său de viață. Boala de reflux gastroesofagian poate fi influențată de obezitate, sarcină sau de anumite obiceiuri, cum sunt consumul de băuturi acidulate, cafea, alcool sau fumatul, de aceea medicul trebuie să știe ce regim alimentar are pacientul și dacă sunt prezenți acești factori de risc.

În următorul pas necesar pentru stabilirea diagnosticului, în funcție de severitatea și de frecvența simptomelor, medicul gastroenterolog poate recomanda și unele investigații suplimentare, cum sunt endoscopia digestivă superioară și monitorizarea prin pH-metrie cu impedanță esofagiană.

Endoscopia digestivă este o investigație diagnostică de primă intenție, care evaluează starea mucoasei esofagului și a stomacului, astfel încât permite identificarea leziunilor, a inflamației cronice sau a ulcerațiilor. În plus, în timpul acestei investigații, dacă există suspiciunea de cancer, medicul poate efectua și o biopsie, recoltând mici fragmente din mucoasa esofagiană, pentru examen histopatologic.

Monitorizarea prin pH-metrie este o investigație medicală folosită pentru diagnosticul bolii de reflux, mai ales pentru confirmarea formei cu simptome atipice, după ce au fost excluse alte afecțiuni. Însă metoda este utilă și pentru evaluarea pacienților care nu răspund corespunzător la tratamentul medicamentos recomandat.

Procedura presupune introducerea unui cateter printr-o nară, până la nivelul esofagului și conectarea acestuia la un monitor special, pe care pacientul îl va purta pe umăr, ca pe o geantă, timp de 20-24 de ore. În tot acest timp, pacientul poate avea activități obișnuite și se poate alimenta normal, iar după acest interval cateterul va fi scos, urmând ca rezultatul investigației să fie eliberat după aproximativ 7 zile.

După confirmarea diagnosticului de boală de reflux gastroesofagian, medicul gastroenterolog va recomanda tratamentul adecvat, care poate presupune doar adoptarea unui stil de viață echilibrat și schimbarea dietei sau poate necesita tratament medicamentos sau chirurgical, scrie stiripesurse.ro.