Ucraina, optimistă cu privire la începerea negocierilor de aderare la UE

Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmytro Kuleba, s-a declarat joi "optimist" în ceea ce priveşte o viitoare începere de către Uniunea Europeană a negocierilor pentru aderarea Ucrainei la blocul comunitar, informează AFP.

Dmytro Kuleba

"Suntem optimişti. Am făcut multe reforme şi am adoptat legile necesare pentru a răspunde recomandărilor" formulate de Bruxelles, a declarat Kuleba în timpul în timpul unei conferinţe asupra viitorului Europei, organizată la Berlin.

Executivul european urmează să dea publicităţii pe 8 noiembrie un raport cu privire la stadiul progreselor realizate de Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, şi să se pronunţe asupra începerii sau neînceperii negocierilor de aderare, înainte ca cele 27 de state membre să se aplece asupra problemei în timpul unui summit ce va avea loc la Bruxelles la mijlocul lui decembrie.

"Aşteptăm cu nerăbdare prezentarea acestui raport şi am motive să cred că el va deschide calea pentru decizia Consiliului European asupra începerii negocierilor de aderare cu Ucraina şi cu alte ţări", a adăugat Kuleba.

În iunie 2022, UE a acordat Ucrainei statutul de ţară-candidată, într-un gest simbolic, precum şi Republicii Moldova. În schimb, ea a refuzat acest statut pentru Georgia, cerând mai multe reforme din partea acestui stat.

Pentru a trece la etapa următoare, prin urmare la deschiderea negocierilor de aderare, Comisia Europeană a definit şapte criterii de referinţă pentru Kiev. Este vorba de condiţii de îndeplinit în materie de luptă împotriva corupţiei generalizate şi de reforme judiciare.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen a apreciat în septembrie că Ucraina a realizat "mari progrese" în acest sens.

Negocierile pot lua timp, înainte de a se ajunge la aderare.

Cinci ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia) au de asemenea statut de candidat. Cu unele dintre aceste state au fost deja demarate negocieri de aderare, în unele cazuri de peste zece ani.

La invitaţia şefei diplomaţiei garmane Annalena Baerbock, 17 miniştri sau reprezentanţi pentru afaceri externe se află la Berlin pentru a discuta despre extindere şi reformarea UE, potrivit ministerului său. Turcia este de asemenea reprezentată.

Pentru a garanta Uniunii Europene capacitatea de a acţiona în optica unei continuări a extinderii, şefa diplomaţiei germane a pledat în special pentru ca mai multe decizii să fie luate cu o majoritate a statelor membre.

Annalena Baerbock a propus ca statele pentru care s-au deschis negocierile de aderare la UE să poată participa în calitate de observatori la reuniunile celor 27 de state membre. Concret, ea ar dori ca statele candidate să poată asista la aceste reuniuni de îndată ce vor fi reuşit să închidă unele din cele 35 de capitole de negociere. "Dacă dorim ca vecinii noştri să nu cadă într-o zonă gri, trebuie să-i aducem deja la masa" UE, a motivat Baerbock.

Ea a mai propus ca infracţiunile comise de statele membre, de exemplu în materie de stat de drept, să fie sancţionate mai rapid.

De asemenea, potrivit şefei diplomaţiei germane, ar trebui făcut în aşa fel încât Comisia Europeană şi Parlamentul European să nu crească în acest proces de extindere.

"Aceasta înseamnă de asemenea ca o ţară ca a mea, Germania, să fie gata să renunţe temporar la un post de comisar", a spus ea.

"Ştim desigur că această idee este mai dificilă pentru statele mici, de aceea vrem să ne asigurăm că ele nu renunţă astfel la dreptul lor de a avea un cuvânt în cadrul Comisiei Europene", a spus şefa diplomaţiei germane, potrivit agerpres.ro.