UE: Macron propune 'o Europă puternică şi suverană' ca obiectiv al preşedinţiei franceze a Consiliului UE

Şeful statului francez, Emmanuel Macron, a stabilit joi ca obiectiv al viitoarei preşedinţii franceze a Consiliului UE, care va începe la 1 ianuarie, o Europă 'puternică în lume', propunând reformarea spaţiului Schengen pentru o mai bună protejare a frontierelor europene, şi a criteriilor de la Maastricht pentru un nou cadru bugetar, relatează AFP, citată de Agerpres.

Emmanuel Macron

Într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Elysée, Macron a afişat ambiţii puternice pentru această preşedinţie, care va coincide cu campania pentru alegerile prezidenţiale din aprilie şi cele legislative din iunie din ţara sa.

'Dacă ar trebui să rezum într-o frază obiectivul acestei preşedinţii, aş spune că trebuie să trecem de la o Europă de cooperare în interiorul frontierelor noastre la o Europă puternică în lume, deplin suverană, liberă în alegerile sale şi stăpână pe destinul său', a declarat Macron în faţa a circa o sută de jurnalişti.

'În faţa tuturor acestor crize care lovesc Europa, sunt mulţi aceia care ar dori să nu se bazeze decât pe naţiune. Aceste naţiuni sunt forţa noastră, mândria noastră, dar unitatea europeană este complementul lor indispensabil', a punctat Macron, care, după alegerea sa în 2017, se prezintă ca lider al proeuropenilor în faţa 'naţionaliştilor' şi 'populiştilor'.

Pentru preşedinţia semestrială a Consiliului UE - a 13-a exercitată de Franţa şi prima după 2008 -, Parisul a ales ca deviză 'Relansare, putere şi apartenenţă', iar ca logo un U şi un E, albastru şi roşu, traversate de o săgeată albă, simbol al 'ambiţiei de a merge înainte', a explicat secretarul de stat pentru afaceri europene, Clément Beaune.

În cele şase luni de mandat, un efort deosebit va fi dedicat unei reforme a spaţiului Schengen pentru ca UE 'să-şi apere frontierele' în faţa crizelor migratorii care se succed.

În total sunt prevăzute în jur de 400 de reuniuni, majoritatea în primele trei luni, date fiind alegerile prezidenţiale din Franţa.

Evenimentele vor debuta printr-un discurs urmat de o dezbatere în Parlamentul European pe 19 ianuarie şi vor fi repartizate în cele patru colţuri ale Franţei. Un summit european informal va fi organizat pe 10 şi 11 martie, cu exact o lună înaintea primului tur al prezidenţialelor franceze.

Marjele de manevră ale Franţei vor fi însă limitate, întrucât preşedinţia rotativă permite să se dea un impuls anumitor priorităţi, rămânând de construit consensul între Cei 27, ceea ce nu este niciodată uşor.

'Pentru a avea greutate în Europa, Franţa să trebuie să termine cu imaginea de aroganţă care s-a lipit de ea de la începutul preşedinţiei lui Macron', a atacat joi Valérie Pécresse, proaspăta candidată a partidului Republicanii la preşedinţie.

Potrivit unui sondaj Odoxa pentru Le Figaro, 32% dintre francezi consideră că preşedinţia UE va fi mai degrabă un atu decât un handicap pentru Emmanuel Macron (15% cred contrariul), iar 63% spun că propunerile candidaţilor cu privire la Europa vor conta în alegerile lor de vot.

Agenda lui Macron va fi încărcată până la Crăciun: vineri îl va primi pe noul cancelar german Olaf Scholz, care va face la Paris prima sa deplasare externă, iar luni va merge în Ungaria, unde se va întâlni cu premierul suveranist Viktor Orban, înaintea summitului UE din 16-17 decembrie.