Un fost ofițer de Securitate, executat silit de mai multe bunuri din Vadu
Un fost ofițer de Securitate, executat silit de mai multe bunuri din Vadu
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestLichidatorii judiciari au prins în vizor și execută un afacerist controversat al Constanței. Vorbim despre Ștefan Crăciunescu, fost ofițer de Securitate şi patron peste ce a mai rămas din Întreprinderea de Metale Rare de la Vadu. Măsura de a-i vinde mai multe bunuri situate în Constanța sau prin Galați vine cu o poveste bizară, în care au fost implicați Securitatea, un fost senator și chiar un fost șef Companiei Naţionale a Uraniului, care şi-a pus soţia asociată în firma ce exploata ceva, nu prea se ştie ce, la Vadu.
imagini din cadrul fostei Întreprinderi de Metale Rare de la Vadu
Lichidatorii judiciar organizează în cursul zilei de luni, 21 noiembrie a.c., o licitație publică cu strigare, mai multe bunuri ale societății Prosidex ROM SRL. Este vorba despre un imobil format din stație pompe Tașaul și Rezervor de apă Vadu, situat în comuna Vadu, prețul de pornire fiind 221.960 de lei.
imagini din cadrul fostei Întreprinderi de Metale Rare de la Vadu
De asemenea, un apartament localizat în municipiul Galați, pe strada Brăilei, în suprafață de 25 de metri pătrați, la prețul de 138.550 lei. Totodată, a fost scoasă la vânzare și o cantitate de circa 1000 de tone de dolomită măcinară și nedeshidratată, la prețul de 135.000 lei.
Date despre societatea Prosidex ROM SRL
În 2021, firma a raportat o cifră de afaceri de 0 lei, pierderi de 1.220.634 lei, dar și datorii de 4.506.017 lei. Societatea avea ca domeniu de activitate extracţia altor minereuri metalifere neferoase şi are în spate o poveste extrem de interesantă, și spunem că avea pentru că societatea nu este inclusă în selecțiile de firme active. Prosidex ROM SRL este deţinută de teleormăneanul stabilit la malul mării Ştefan Crăciunescu. Prosidex ROM SRL are și o soră geamănă, Prosidex SRL, deținută de constănțeanul Stere Narcis Cristian și același Crăciunescu Ștefan.
imagini din cadrul fostei Întreprinderi de Metale Rare de la Vadu
Cine este Ștefan Crăciunescu?
Ştefan Crăciunescu a fost ofiţer al Securităţii, structura care controla înainte de 1989 fosta Întreprindere de Metale Rare de la Vadu, comuna Corbu, parte a Grindului Chituc. Pentru că a fost vorba de la bun început de un proiect secret, nu s-a ştiut cu exactitate niciodată ce se exploata în nisipurile de la Vadu. E puţin probabil să fie vorba despre uraniu, cele mai sigure informaţii făcând referire la exploatarea de titan şi zirconiu, ambele indispensabile industriei nucleare din România. Ulterior, cele două Prosidex apar ca producătoare de serpentinită concasată şi dolomită micronizată, iar principalul client al fostului ofiţer de Securitate este combinatul ArcelorMitall din Galaţi. Pe lângă arealul din Vadu, firmele deţin autorizaţii de exploatare pe muntele Rudina şi au puncte de lucru şi în zona Motru.
imagini din cadrul fostei Întreprinderi de Metale Rare de la Vadu
Fosta Întreprindere de Metale Rare (ÎMR) de la Vadu a stârnit încă de la început interesul unor persoane suspuse, cu acces privilegiat la informaţii. Astfel, nu e deloc întâmplător că securistul Ştefan Crăciunescu se afla la conducerea unităţii din Grindul Chituc în momentul în care s-a făcut schimbul de regimuri politice în 1989.
În anul 2000, Crăciunescu a cumpărat cu 2 milioane de euro fosta firmă a Securităţii pe care o conducea, ştiind foarte sigur că nisipul de la Vadu merită această investiţie. În firma Prosidex Rom, care exploata metalele rare moştenite de la ÎMR, au fost cooptaţi, treptat, pe lângă Narcis Cristian Stere, care se află şi acum la conducere alături de Ştefan Crăciunescu, soţia securistului, Carmen Ştefănescu, Ioana Nedelcu, Justin Tambozi, născut în Bulgaria şi fost senator PUNR de Călăraşi, dar şi Carmen Iuhas. Ultima amintită a fost angajată la stat, la Transgaz, şi e soţia lui Tiberius Flaviu Iuhas, care, pe la începutul anilor 2000, când Carmen Iuhas devenea asociată în firma ce exploata metale rare la Vadu, era şeful Companiei Naţionale a Uraniului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.