Un șofer de la Ministerul Educației are leafa mai mare decât un profesor cu 25 de ani vechime!

În ultimele luni, cadrele didactice din întreaga țară au protestat, solicitând majorarea salariilor, plata orelor suplimentare cât și a bugetului de investiții în învățământ. Nu i-a auzit nimeni, așa că au ieșit, din nou, în stradă. Problema salarizării a fost eliminată din proiectul legii Educației, care a făcut stârnit mari controverse în rândul publicului, însă dascălii continuă să își manifeste nemulțumirile în fața Guvernului. Acțiunile acestora sunt îndreptățite în contextul existenței unor anomalii de-a dreptul șocante în ceea ce privește remunerația bugetarilor. De exemplu, un șofer de la Ministerului Educației câștigă lunar 5000 de lei, iar un îngrijitor câștigă peste 3000 de lei, adică la fel ca un profesor cu peste 25 de ani la catedră.

Problema salariilor profesorilor a fost amplu dezbătută în trecut, fiind cauza numeroaselor proteste din ultimele luni ale cadrelor didactice din întreaga țară. Prevederile privind plata acestora au fost eliminate din proiectul legii Educației, însă manifestările din fața Guvernului continuă. Nemulțumirea acestora este alimentată de situații șocante, care nu vor putea fi rectificate prea curând, majorările fiind amânate din cauza deficitului bugetului de stat.

Printre anomaliile ce au stârnit mâhnirea dascălilor, și nu numai, se află cazul șoferilor angajați la Ministerul Educației, care încasează lunar de la 3200 la 5000 de lei. Un profesor poate câștiga această sumă de bani abia după 25 de ani de activitate la catedră.  Un dascăl debutant sistem primește un salariu net de 2500 de lei, ca și un îngrijitor de la Ministerul Educației. Mai mult decât atât, șoferii și îngrijitorii beneficiază de spor pentru condiții vătămătoare, care atinge 15% din salariul de bază. Celor ce sunt responsabili de educația și formarea următoarelor generații nu le revine în schimb acest drept.

Chiar dacă nu se întrevede o soluționare a acestor situații până la sfârșitul acestui an, profesorii continuă să protesteze, sperând cel puțin la adoptarea unei variante finale ale legii educației, care să răspundă solicitărilor și sesizărilor înaintate de aceștia.

Sindicatele au propus noi forme de sancționare a elevilor, precum reintroducerea exmatriculării

Principalul aspect vizat de sindicatele profesorilor a fost introducerea unor sancțiuni mai rigide pentru elevii care au comis abateri disciplinare, precum exmatricularea. Acest subiect a căpătat o atenție sporită, în contextul evenimentelor recente, precum cazul profesoarei din București, care a fost atacată cu un cuțit, de către un elev. Alte propuneri ale acestora au fost introducerea sancționării prin muncă în folosul comunității sau al școlii, dar și a detenției școlare, măsură binecunoscută în școlile de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii.  

Unele dintre sugestiile discutate au fost apoi criticate, ca fiind radicale, precum reînființarea centrelor de reeducare sau intervenția unui consilier școlar la solicitarea cadrului didactic, fără a primi acordul tutorelui minorului.  Și monitorizarea activității elevilor a fost luată în considerare, aducându-se în atenție opțiunea controlării ghiozdanelor, de către paznicii unității de învățământ, la intrarea în instituție. Amendamentele cu privire la introducerea exmatriculării în învățământul obligatoriu au trecut de comisii, iar elevii spun că e un motiv în plus să atace legea la Curtea Constituțională.

Deca nu exclude varianta exmatriculării

Ministrul Educației, Ligia Deca, și-a exprimat opinia față de câteva dintre propuneri, lăsând să se înțeleagă că nu exclude varianta exmatriculării pentru o perioadă scurtă de timp a elevilor, acțiune disciplinară însoțită de consiliere pentru elevul vizat, dar și familia sa. Mai mult chiar, aceasta este o susținătoare a sporirii gradului de supraveghere video din sălile de clasă, care ar putea avea ca efect reducerea violenței școlare.

De asemenea, profesorii au solicitat majorarea fondurilor alocate activităților școlare. Aceștia susțin că lipsa resurselor și constrângerea bugetului alocat Educației nu permit elaborarea unor planuri de investiții, limitând astfel dezvoltarea acestui domeniu.

Vasile Nicoară, directorul Colegiului Mircea cel Bătrân, ne-a prezentat câteva dintre propunerile Alianței Colegiilor Centenare din România, a cărei membră este și unitatea de învățământ pe care o conduce. Principalul aspect pe care aceștia l-au vizat a fost creșterea autonomiei unităților de învățământ, în ceea ce privește selecția personalului didactic.
"Colegiul nostru este membru al Alianței Colegiilor Centenare din România (ACC) și în mai multe rânduri, pe parcursul elaborării proiectelor de legi, mai ales pentru legea învățământului preuniversitar, ne-am pronunțat la nivelul acestei asociații, care reunește 87 de colegii naționale centenare din țară, asupra unor obiective care ne sunt specifice. Între acestea noi am propus o creștere a autonomiei, cel puțin a unităților noastre de învățământ. De asemenea, am dorit încadrarea în textul legii a statutului de colegiu național, care să permită selecția personalului didactic prin metodologii elaborate de minister, dar cu aplicare autonoma la nivelul colegiului, selectarea elevilor prin examen de admitere și probe specifice specializărilor liceelor noastre, asigurarea unor fonduri materiale și financiare, la nivelul pretențiilor și necesităților programelor școlare. Dintre aceste propuneri, cea care a fost foarte dezbătută în presă și în rândul populației a fost admiterea la liceu, care a rezistat până în etapa actuală, cu unele modificări, însemnând o valoare de circa 60% din numărul total al locurilor, care să poată fi ocupate prin examen propriu al colegiului. În legătură cu autonomia în privința selecției personalului didactic, acest deziderat nu se regăsește în forma actuală a legii și considerăm ca menținerea activității de performanța și elita în aceste colegii va avea de suferit, în momentul în care nu se va realiza o selecție a personalului didactic care să se ridice la nivelul pretențiilor și intensității activității unităților.", a declarat acesta.
Unul dintre subiectele abordate de asociație a fost și cel al introducerii unor noi metode de sancțiune a abaterilor elevilor.

Nicoară: E bine să avem reglementări care să întărească disciplina

"În privința regulamentelor de organizare și funcționare a unităților școlare este necesară și considerăm că este un amendament binevenit, acela de întări disciplina, de a reglementa o serie de norme de comportament, atât în privința relației profesor elev, cât și a comportamentului și relației elevului cu școala. Trebuie să înțelegem că există o serie de manifestări ale unor tineri și posibil uneori ale unor profesori, care ies din uzanțele specifice domeniului și atunci e bine să avem reglementări care întărească disciplina și mai ales dedicarea pentru studii tuturor." În legătură cu introducerea unei noi proceduri de admitere în ciclul liceal, Nicoară susține că: "Metoda actuală este o evaluare cantitativă în primul rând și apoi calitativă secvențial. Noi ne propunem și proiectam niște probe care să creeze o mai mare atașare a elevului de o anumită direcție de formare, o evaluare comprehensivă, care să permită punerea în valoare a valențelor și inclinațiilor și în felul acesta să asigurăm o mai rapidă și mai bună orientare profesională școlară a elevilor."

Precizăm că Ministerul Educației a organizat miercuri, 26 aprilie a.c., o întâlnire de lucru la care au participat reprezentanții principalelor instituții implicate în combaterea violenței și consumului de droguri în unitățile de învățământ, de la nivel central și județean, reprezentanți ai elevilor și părinților. S-a stabilit faptul că prin toate Inspectoratele Școlare Județene, Direcțiile Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), Birourile de Siguranță Școlară și Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA): au loc întâlniri interinstituționale de lucru pentru a analiza cauzele violenței respectiv ale consumului de droguri și vor propune măsuri concrete pe termen scurt (până la finalul acestui an școlar) și lung (pentru anul școlar 2023-2024); reprezentanții poliției organizează sesiuni de informare a personalului școlii, elevilor și părinților, privind riscurile și consecințele faptelor de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase;  reprezentanții CPECA  organizează sesiuni de informare pentru cadrele didactice privind semnele și simptomele consumului de droguri la copii și tineri;  cadrele didactice vor fi susținute inclusiv prin integrarea activităților de prevenire a violenței și consumului de substanțe în mediul școlar, în cadrul orelor de consiliere și orientare școlară respectiv a programelor extracurriculare / extrașcolare și Școala Altfel. Totodată, ministrul Educației a prezentat și măsurile relevante pentru tema întâlnirii, regăsite în proiectele de legi ale educației, aflate în dezbatere parlamentară: camere-resursă pentru elevi și pentru cadre didactice, posibilitatea exmatriculării unui elev în anumite situații grave (cu posibilitatea reînscrierii), implementarea Planului Național de Combatere a Violenței Școlare,  instalarea sistemului de supraveghere audio-video (după consultarea cadrelor didactice, a părinților și elevilor).

Bogdan Despescu

Chestorul general de poliție Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a prezentat o propunere a MAI de organizare a unor sesiuni de informare pentru elevi, părinți și cadre didactice privind riscurile și consecințele faptelor de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase în incinta unităților de învățământ. Această inițiativă vine în completarea unor măsuri anterior agreate cu Agenția Națională Antidrog, menite să informeze cadrele didactice cu privire la semnele și simptomele consumului de droguri, în scopul prevenirii și combaterii acestuia.