Unde se retrage președintele României în cazul unui atac nuclear

În București există două adăposturi ce pot fi folosite în cazul unui atac nuclear, însă niciunul nu este dedicat populației civile. Într-o astfel de situație, președintele se retrage la Palatul Parlamentului.

În eventualitatea unui atac nuclear, Bucureștiul se poate baza pe două adăposturi antiatomice, legate între ele printr-un sistem de tip tunel. Primul se află sub Palatul Parlamentului și este pregătit pentru a-l adăposti pe șeful statului. Al doilea a fost construit sub clădirea Ministerului Apărării Naționale, în timpul celui de-al doilea război mondial.

Buncărul de sub Palatul Parlamentului este proiectat pentru a servi ca un centru de comandă al României, în cazul unui atac nuclear sau al unui dezastru natural. ”Buncărul președintelui”, așa cum este cunoscut, se află la nivelul -2 al fostei Case a Poporului și este, de fapt, o incintă cu pereți groși de 1,5 metri, acoperiți cu o placă de beton ce nu poate fi penetrată de radiații, scrie fanatik.ro

Președintele României are toate condițiile pentru a putea trăi 6 luni în adăpost

”Adăpostul antiatomic este compus dintr-o sală principală, adică punctul de comandă – cartierul general care trebuie să aibă legături de telecomunicații cu toate unitățile militare din România și în același timp să asigure comunicațiile necesare instituției prezidențiale și mai multe apartamente de locuit destinate conducerii statului.

De altfel, este un bloc subteran pe mai multe nivele”, se arată în volumul ”Buncărul președintelui”, scris de Adrian Eugen Cristea (colonel inginer în rezervă), Mihai Bartoș (colonel inginer în rezervă), Marius Marinescu (inginer) și Mihai Mitran (colonel în rezervă).

Autorii arată că buncărul de sub Casa Poporului beneficiază de alimentare cu apă de la un puț de mare adâncime, aer condiționat și generatoare electrice. Există și un spațiu desemnat pentru asistență medicală ce trebuie acordată președintelui și celorlalte persoane care îl însoțesc.

Buncărul de sub Casa Poporului este pregătit pentru a fi folosit

În cazul unui atac nuclear, în adăpost ar avea acces: președintele statului, personalul de securitate, consilieri din administrația prezidențială, medici, asistente și tehnicieni pe diverse domenii.

Buncărul poate fi comparat cu un submarin nuclear, proiectat să iasă la suprafață la 6 luni de la lansare. El trebuie păstrat în permanent în stare de folosință, fiind aprovizionat cu alimente, medicamente și alte obiecte de uz personal. Două lifturi rapide și o scară asigură legătura cu exteriorul.

Conform proiectanților, ansamblul ar trebui să reziste la un cutremur devastator cu magnitudinea 9 pe scara Richter, la două bombe atomice lansate succesiv precum și la atacuri repetate cu rachete.

Buncărul antiatomic de sub Palatul Parlamentului este legat prin tuneluri subterane de principalele instituții ale statului, cum ar fi: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Palatul Cotroceni, Palatul Primăverii sau clădirea guvernului. Există și o linie de fugă printr-o legătură la tunelul de metrou.

Tunelurile de sub București înglobează 20 de kilometri prin care se poate circula cu mașini cu motor electric, sunt betonate, iluminate și în stare de funcționare, Lățimea tunelurilor este de 5 metri iar din loc în loc există uși de 7 tone care pot fi închise etanș în caz de necesitate.

Conform autorilor citați, buncărul președintelui nu are legături cu rețeaua de catacombe de la Curtea Veche sau Dealul Mitropoliei.