Ungaria: Premierul Viktor Orban compară reforma sistemului european de azil cu deportările
Ungaria: Premierul Viktor Orban compară reforma sistemului european de azil cu deportările
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestPremierul ungar Viktor Orban a criticat vineri proiectul reformei sistemului european de azil, întrebându-se dacă solicitanţii de azil prezenţi în Germania vor fi ''constrânşi să urce în vagoane'' cu destinaţia Ungaria, transmite AFP.
Opoziţia ungară a denunţat ''paralela ruşinoasă cu Holocaustul'' făcută de Orban.
Referitor la recentul acord ce prevede o solidaritate obligatorie între statele membre ale Uniunii Europene în preluarea de refugiaţi, liderul naţionalist ungar a denunţat la radio ''regulile care dau Bruxelles-ului dreptul de a spune cum sunt repartizaţi migranţii''.
''Îi vor prinde pe migranţi în Germania, care nu îi vrea, îi vor strânge, îi vor transporta în vagoane şi îi vor descărca la noi?'', a spus şeful executivului ungar. ''Orice ţară care nu permite intrarea migranţilor va fi constrânsă să o facă'', a denunţat el.
Săptămâna trecută, Viktor Orban a calificat deja drept ''inacceptabil'' acordul, el acuzând Bruxelles-ul de ''abuz de putere''.
Proiectul reformei sistemului european de azil prevede un sistem de solidaritate între ţările membre ale UE în preluarea refugiaţilor. Statele membre vor trebui să primească un anumit număr dintre solicitanţii de azil sosiţi într-o ţară a UE supusă unei presiuni din partea migraţiei sau să vină cu o contribuţie financiară, citează Agerpres.
Compensaţia financiară prevăzută este de circa 20.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil nerelocat.
Polonia şi Ungaria au votat împotriva acestor propuneri, în timp ce Bulgaria, Malta, Lituania şi Slovacia s-au abţinut de la vot.
Acordul deschide calea către negocierile cu Parlamentul European, în vederea adoptării finale a reformei înaintea alegerilor europene din 6-9 iunie 2024.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.