Ungaria şi România, cel mai ridicat nivel al deficitului guvernamental în trimestrul doi
Ungaria şi România, cel mai ridicat nivel al deficitului guvernamental în trimestrul doi
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestDeficitul guvernamental, conform datelor ajustate sezonier, s-a situat în trimestrul doi din 2023 la 3,3% din PIB în zona euro şi la 3,2% din PIB în Uniunea Europeană, iar Ungaria şi România sunt ţările cu cel mai ridicat nivel, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat), consultate de agerpres.ro.
Deşi în perioada aprilie-iunie 2023 ponderea deficitului în PIB în zona euro s-a menţinut stabil comparativ cu primul trimestru din 2023, în UE s-a observat o uşoară creştere. În trimestrul doi din 2023, deficitul guvernamental s-a situat la 3,2% din PIB în Uniunea Europeană, faţă de un nivel de 3,1% din PIB în precedentele trei luni. Măsurile adoptate de guverne pentru a atenua impactul preţurilor ridicate la energie au avut un impact puternic asupra finanţelor publice în semestrul doi din 2022 şi în trimestrul doi din 2023, iar majoritatea statelor membre UE continuă să înregistreze deficit guvernamental.
În perioada aprilie-iunie 2023, singurele state membre UE care înregistrau excedent guvernamental erau Danemarca (2,8% din PIB), Irlanda (2,4%), Portugalia (2,3% din PIB), Ţările de Jos (0,2% din PIB) şi Letonia (0,1% din PIB).
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cel mai ridicat deficit guvernamental în trimestrul doi din 2023 s-a înregistrat în Ungaria (6,6% din PIB) şi România (6,3% din PIB). România a înregistrat un deficit de 5,9% din PIB în primele trei luni din 2023 şi de 6,3% din PIB în trimestrul patru din 2022.
În UE, veniturile guvernamentale totale s-au situat la 45,6% din PIB în trimestrul doi din 2023, un nivel stabil faţă de precedentele trei luni, în timp ce cheltuielile guvernamentale totale s-au situat la 48,9% din PIB, o creştere comparativ cu nivelul de 48,7% din PIB înregistrat în trimestrul precedent.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.