Vaccinurile COVID-19 NU modifică ADN-ul

Unul dintre discursurile îndelung repetate în rândul anti-vacciniștilor este că vaccinul COVID-19 „îți schimbă ADN-ul”. Dar nu toată lumea se pricepe cu adevărat la biologie. Cum funcționează vaccinurile, dacă și ce modifică cu adevărat în corpul unei persoane, doar specialiștii pot spune.

Să vedem ce are de spus CDC în legătură cu asta:

„Un vaccin COVID-19 îmi va modifica ADN-ul? Nu. Vaccinurile COVID-19 nu modifică și nu interacționează cu ADN-ul tău în niciun fel. Atât vaccinurile cu ARNm, cât și cu vector viral COVID-19 furnizează instrucțiuni (material genetic) celulelor noastre pentru a începe să construiască protecție împotriva virusului care provoacă COVID-19.

Cu toate acestea, materialul nu intră niciodată în nucleul celulei, care este locul unde este păstrat ADN-ul nostru.”

Este adevărat că vaccinurile COVID-19 nu modifică direct ADN-ul și este adevărat că nu invadează nucleul celulei unde se află ADN-ul, dar asta nu este întreaga poveste.

Amintiți-vă că scopul unui vaccin este de a preveni viitoare infecții. Asta înseamnă că ceva în corpul tău trebuie să se schimbe, nu? Deci, ce este diferit? Ori de câte ori corpul tău este invadat de o celulă străină – fie că este o bacterie, un virus, o ciupercă sau un alt agent patogen – sistemul tău imunitar începe să selecteze dintre milioanele de proteine ​​specializate, numiti anticorpi.

Modul în care face acest lucru este cu adevărat extraordinar: multe bucăți mici din ADN-ul tău sunt tăiate și lipite împreună, în milioane de combinații, fiecare formând un anticorp diferit. În cele din urmă, unul dintre acești anticorpi „recunoaște” agentul patogen (prin legarea de acesta).

Ceea ce este și mai uimitor este că anticorpii de succes sunt „rememorați” de sistemul imunitar, sub formă de celule speciale numite celule B care au ADN ușor diferit! ADN-ul din aceste celule B codifică exact anticorpul potrivit pentru a recunoaște invadatorul – adică virusul COVID-19.

Odată cu vindecarea după infecție, unele dintre acele celule imunitare (celule B și celule T) persistă în ganglionii limfatici, căutând constant orice reapariție a virusului.

ADN-ul din aceste celule B speciale „de memorie” este puțin diferit de ADN-ul din toate celelalte celule și este diferit din cauza vaccinului. Vaccinul în sine nu rămâne prin preajmă, dar „arată” sistemului imunitar câteva copii ale proteinei cu vârf din SARS-CoV-2, virusul COVID-19, iar sistemul imunitar își amintește, potrivit Forbes.

O schimbare similară a ADN-ului se întâmplă dacă o persoană e infectată cu virusul COVID-19 în sine. Dar celulele B sunt doar o mică parte a corpului. Orice alt tip de celule, de la piele, la inimă, la plămâni sau la creier, este complet neafectat de vaccin.

Și dacă nu am avea vreo modalitate de a ne „aminti” cum să luptăm împotriva infecțiilor, atunci nu am deveni niciodată imuni la nimic, caz în care rasa umană ar dispărea rapid.

O informație greșită

La începutul pandemiei, unii biologi foarte cunoscuți de la MIT au publicat o lucrare în care susțineau că virusul SARS-CoV-2 s-ar putea integra în ADN-ul celulelor care au fost infectate printr-un mecanism elaborat și extrem de neplauzibil. Acest lucru ar fi într-adevăr îngrijorător!

Mulți alții au subliniat rapid că acest rezultat ar putea fi explicat și prin mecanisme mai banale (artefacte experimentale, în esență), iar în următorul an și jumătate, cu sute de milioane de infecții, nimeni nu a raportat niciun caz în care virusul face, de fapt, asta.

Deci, nu numai că acest eveniment (transcripția inversă a ARN-ului viral într-un genom uman) este cu adevărat neplauzibil, ci nici măcar nu se aplică vaccinurilor, care conțin doar un mic fragment de ARNm viral.

Așa că revenim la întrebarea inițială: îți schimbă vaccinul COVID-19 ADN-ul? Nu direct, nu. Dar da, datorită propriului sistem imunitar, ADN-ul este puțin modificat după ce primești orice vaccin.

ADN-ul este, de asemenea, schimbat de fiecare dată când o persoană se recuperează după o infecție, inclusiv după o răceala obișnuită. Dar singura schimbare este în ADN-ul unui număr mic de celule imunitare, care stau ca gardieni împotriva viitoarelor infecții. Și acesta este un lucru bun, scrie antena3.ro