Vești proaste: BNR anunță că inflația va bubui în ianuarie

Rata anuală a inflaţiei se va mări în prima lună a anului curent şi îşi va relua apoi descreşterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023, arată Banca Naţională a României.

Incertitudini şi riscuri semnificative sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, având în vedere execuţia bugetară din 2023 şi coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, precum şi implicaţiile noii legislaţii privind pensiile şi dinamica salariilor în sectorul public, ce ar putea reclama suplimentarea în perspectivă a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE, notează BNR. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, a hotărât vineri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei se va mări în prima lună a anului curent şi îşi va relua apoi descreşterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023. Creşterea va fi antrenată de majorarea şi introducerea în luna ianuarie a unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, în timp ce scăderea ulterioară a ratei inflaţiei va avea, pe mai departe, ca resorturi majore factori pe partea ofertei – prioritar efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii descendente ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale cotaţiei ţiţeiului –, precum şi dinamica în descreştere a preţurilor importurilor”, arată BNR.

Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei inflaţiei decurg totuşi din pachetul integral de măsuri fiscal-bugetare implementat recent în vederea susţinerii procesului de consolidare bugetară, precum şi din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce urmează să expire în luna februarie 2024, scrie stiripesurse.ro.

Incertitudini şi riscuri semnificative sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, având în vedere execuţia bugetară din 2023 şi coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, precum şi implicaţiile noii legislaţii privind pensiile şi dinamica salariilor în sectorul public, ce ar putea reclama suplimentarea în perspectivă a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE.

”Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice sub aşteptări din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice şi ale înăspririi condiţiilor economice şi financiare pe plan international”, mai arată BNR.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

Rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat peste aşteptări scăderea în primele două luni ale trimestrului IV 2023, coborând la 6,72% în noiembrie, de la 8,83% în septembrie, în condiţiile continuării încetinirii creşterii preţurilor alimentelor şi energiei, precum şi ca urmare a ieftinirii combustibililor, sub impactul diminuării cotaţiei ţiţeiului.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat trendul descendent mai mult decât s-a anticipat, reducându-se la 9,1% în noiembrie, de la 11,3% în septembrie, pe fondul efectelor de bază dezinflaţioniste mai extinse, al descreşterii cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi al măsurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar şi în contextul scăderii dinamicii preţurilor importurilor.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 6,9% în luna noiembrie, de la 9,2% în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s‑au redus în noiembrie la 11,2% şi la 10,3%, de la 12,6% respectiv 11,4% în septembrie.