Xantoamele: cauze și diagnostic

Xantomul este o tumoră de culoare galbenă, roșie sau brună. Această tumoră este benignă, apare pe piele la unele persoane și conține colesterol. Este important să știi cum să recunoști xantoamele, care sunt factorii de risc și mai ales cum se pune diagnosticul, scrie doc.ro.

Sursă foto: Shutterstock

Boală poartă numele de xantomatoza și este provocată de tulburarea metabolismului. Această tulburare se caracterizează prin creșterea colesterolului în sânge și prin acumularea de colesterol în piele. De exemplu, mici noduli de grăsime se dezvoltă sub biele, formă unor xantoame galbene-portocalii. Xantoamele pot să apară oriunde pe corp, însă de obicei se formează pe zona articulațiilor, în special pe genunchi și pe coate, pe picioare, pe mâini și pe feșe. De asemenea, pot apărea și pe abdomen sau pe spate, în zona pleoapelor superioare și pe față, gât și torace.

Xantoamele pot varia că mărime. Nodulii pot fi mici, cât o gămălie de ac, sau mari, cât un strugure. Ele arată de cele mai multe ori că o umflătură mică sub piele și uneori au culoare galbenă sau portocalie. De obicei, nu provoacă niciun fel de durere, însă pot da mâncărimi. De asemenea, există și un tip de xantoame care afectează pleoapele și care se numesc xantelasme. Acestea sunt pete gălbui, cu marginile regulate, care apar mai ales pe pleoape, fiind destul de inestetice.

Cauzele xantoamelor

Xantomul este, de obicei, cauzat de nivelurile mari de lipide (grăsimi) din sânge. Acesta poate fi, de fapt, un simptom al unei afecțiuni sau boli mult mai serioase ori mai grave, cum ar fi:

hiperlipidemia (sau un nivel mare de colesterol în sânge);

diabetul, care cauzează niveluri mari de glucoză în sânge;

hipotiroidismul, atunci când glanda tiroidă nu produce hormoni;

ciroză biliară primară, o boală în care ductele biliare din ficat sunt distruse treptat;

colestază, o afecțiune provocată de încetinirea sau întreruperea scurgerii bilei din ficat;

sindromul nefrotic, în care vasele din sânge din interiorul rinichilor au de suferit, suferă leziuni;

bolile gematologice care afectează capacitatea organismului de a descompune substanțele și de a menține funcțiile importante ale corpului, cum ar fi digestia grăsimilor;

cancerul, când celulele maligne se dezvoltă într-un ritm foarte rapid și necontrolat;

efectele secundare ale anumitor clase de medicamente.

Este important de reținut că, indiferent de dimensiunile pe care le au, xantoamele nu sunt periculoase, dar bolile ori afecțiunile care le cauzează trebuie ținute sub control, tocmai de aceea se recomandă pacienților să se adreseze medicului.

Cine prezintă riscul de a avea xantoame?

Persoanele care au oricare dintre bolile descrise mai sus prezintă un risc crescut de a se confruntă cu apariția xantoamelor la un moment dat. De asemenea, pacienții au șanse mai mari de a dezvoltă xantoame dacă au colesterolul mărit sau au un nivel ridicat al trigliceridelor. Este important că pacienții să discute cu medicul lor despre riscul pe care îl au și despre ce măsuri pot adopta pentru a reduce șansele de dezvoltă, în viitor, xantoame sau xantelasme.

Cum sunt diagnosticate xantoamele?

Medicul curant sau dermatologul poate, în mod obișnuit, să diagnosticheze xantomul. Medicul poate pune un diagnostic prin simplă examinare a pielii pacientului. O biopsie cutanata poate confirmă prezența unui depozit de grăsime sub stratul de piele. În timpul procedurii, medicul va îndepărta o bucată mică de țesut din xantoame și o va trimite la un laborator, pentru analize amănunțite. După primirea rezultatelor, medicul va discuta cu pacientul și le va interpreta. De asemenea, medicul poate recomandă unele teste de sânge, pentru a verifică astfel nivelul lipidelor din sânge, pentru a evalua funcția ficatului și pentru a exclude un diagnostic de diabet.